Pentru ca se apropie editia din 2008 a Jocurilor Olimpice de vara,
ne-am gandit sa va prezentam cateva informatii interesante din istoria
acestor competitii.
Jocurile Olimpice reprezinta fara doar si
poate cea mai veche competitie a lumii. Datate pentru prima oara in anul
776 i.Hr. in Grecia Antica, Jocurile Olimpice ofereau un spectacol
inedit pentru acea vreme. Pe intreaga perioada in care se disputau, in
Grecia erau interzise razboaiele. Toti grecii iscusiti puteau participa,
intrecandu-se in diferite concursuri sportive care se organizau in mod civilizat.
Legendele
care se invart in jurul acestui concurs sunt multe, dar una singura
este cea mai importanta. Se spune ca Hercule, dupa ce si-a indeplinit
cele 12 sarcini, a ridicat un templu asemanator unui stadion in cinstea
tatalui sau, unde ulterior s-au organizat intreceri sportive intre cei
mai talentati greci.
Grecii au organizat aceasta competitie pana in anul 393 d.Hr. Istoria
Jocurilor Olimpice renaste insa in anul 1859, cand Evangelis Zappas, un
om de afaceri din Grecia devine “tatal Jocurilor Olimpice Moderne”. El
este primul om care finanteaza din banii proprii organizarea acestora.
Construieste primul stadion al Jocurilor Olimpice, unde in anul 1870 se
organizeaza prima Olimpiada Moderna. Ziarele vremii din toata lumea au
preluat aceasta stire, citand: “Jocurile olympiene au reinviat in
sfarsit, dupa secole de asteptare!"
Din anul 1859 pana in
prezent, Olimpiadele s-au organizat in total de 30 de ori, iar in acest
an inca una se va desfasura intre 8 si 24 august la Beijing – China.
Tarile
organizatoare primesc fonduri de la Consiliul Olimpic pentru
modernizare si infrastructura necesara desfasurarii Jocurilor. Fondurile
sunt nerambursabile si reprezinta un total de pana la 70 % din intreaga
investitie.
De exemplu, cea mai scumpa olimpiada va fi cea din
2012, cand Londra va fi gazda celei de-a 31 editii a Jocurilor Olimpice.
Englezii preconizeaza ca se vor investii, pe langa banii alocati din
Partea Forului Olimpic, inca 9 milioane de lire sterline.
luni, 21 mai 2012
2004 - Jocurile Olimpice de vara de la Atena
Jocurile
Olimpice din 2004 s-au desfăşurat la Atena, Grecia între 13 august şi
29 august 2004. Au participat 10.500 de sportivi şi 5.500 de oficiali
din 202 de ţări, în cadrul a 301 evenimente cu medalii şi 28 de sporturi
diferite.
Răzvan Florea a cucerit medalia de
bronz în proba de 200 m spate din cadrul întrecerilor olimpice de
nataţie de la Atena, fiind cronometrat cu timpul de 1:57,56 (nou record
naţional). A fost învins de americanul Aaron Peirsol 1:54,95 (după ce
acesta a fost iniţial descalificat pentru o întoarcere neregulamentară,
însă recalificat mai apoi) şi austriacul de origine sârbă Markus Rogan
(1:57,35).
Gimnasta română Nicoleta Daniela Sofronie s-a
clasat a 5-a în concursul olimpic de individual compus la gimnastică, cu
punctajul de 37,948. Oana Ban, una dintre favoritele la titlul absolut,
a fost retrasă din concurs de către antrenorii Octavian Belu şi Mariana
Bitang, cu doar jumătate de oră înainte de începerea competiţiei,
datorită unei accidentări la gleznă, survenite în timpul concursului pe
echipe, când lucra la sol. Pe prima treaptă a podiumului s-a urcat
americanca Carly Patterson (38,387), urmată de rusoaica în vârstă de 25
de ani Svetlana Khorkina (38,211) şi chinezoaca Nan Zhang (38,049).
În concursul masculin de individual compus la
gimnastică artistică, din cadrul Jocurilor Olimpice de vară de la Atena,
sportivul român Ioan Suciu a ratat cu numai 99/1000 medalia de bronz.
În schimb, principalul favorit român în această probă, Marian
Drăgulescu, s-a clasat pe locul 8 cu 57,323. Titlul olimpic a fost
câştigat de americanul Paul Hamm, urmat de sud-coreeni Kim Dae-Eun şi
Yang Tae-Young.
Răzvan Florea a obţinut calificarea în finala de
200m spate, în cadrul concursului olimpic de nataţie de la Atena, cu al
patrulea timp (1:58,20), după ce s-a clasat al doilea în semifinala în
care a evoluat. Simona Păduraru s-a calificat în finala probei feminine
de 800 m din cadrul JO, clasându-se pe locul 3 în seria sa preliminară.
Camelia Potec, a ratat calificarea în finală pe care şi-o dorea foarte
mult, ocupând doar poziţia a 4-a în seria în care a evoluat.
Specialistul român în procedeul fluture, Ioan Gherghel a ratat
calificarea în finala la 100m fluture, după ce s-a clasat al 8-lea
(ultimul) în seria sa.
Echipajul feminin de dublu vâsle - categorie
uşoară al României (format din Constanţa Burcică şi Angela Alupei) a
câştigat prima semifinală din concursul olimpic de canotaj de la Atena.
S-au mai calificat în finală din aceaşi semifinală Olanda,
Germania şi SUA.
Echipajul feminin de 8+1, a reuşit să învingă în
recalificări, în concursul olimpic de canotaj, şi va avea acces în
finala acestei probe.
Înotătorea Camelia Potec a câştigat finala la
200m liber, învingând marile favorite ale acestei probe, Federica
Pellegrini (ITA), Solenne Figues (FRA) şi Franziska van Almsick (GER),
cu timpul 1:58,03. Ioan Gherghel a obţinut locul 5 (1:56,10) în proba de
200m fluture, iar Beatrice Câşlaru (29 ani) s-a clasat pe locul 8
(ultimul) în proba de 200m mixt (2:15.40).
Echipa feminină de gimnastică a României a
obţinut medalia de aur în concursul pe echipe de la Atena, învingând cu
punctajul 114,283 Statele Unite (113,584) şi Rusia (113,235) şi
apărându-şi astfel titlul olimpic câştigat la Sydney cu echipă complet
schimbată.
La scrimă, Cătălina Cheorghiţoaia a obţinut
locul 4 la categoria spadă, după ce a fost învinsă cu acelaşi scor
(7-15) de către americancele Mariel Zagunis în semifinale şi Sada
Jacobson în lupta pentru medalia de bronz.
Echipa masculină de gimnastică a obţinut medalia
de bronz în concursul olimpic pe echipe, fiind învinsă de Japonia şi
Statele Unite la ultimul aparat (bară). A fost prima medalie obţinută de
delegaţia României la aceste Jocuri Olimpice.
Sportivi români Camelia Potec, Ioan Gherghel şi
Beatrice Câşlaru s-au calificat în finalele la 200m liber, 200m fluture
şi respectiv 200m mixt în concursul olimpic de nataţie.
Înotătorul Răzvan Florea s-a clasat pe locul 7
în finala probei de 100 m spate din cadrul concursului olimpic de
nataţie de la Atena. Finala a fost câştigată de japonezul Tomomi Morita.
Echipajul feminin de 8+1 al României s-a clasat
pe locul 2 în prima serie a concursului olimpic de canotaj academic de
la Atena, urmând să evolueze în recalificări. Seria a fost câştigată de
echipajul Statelor Unite, cu timpul de 5min56sec55/100, urmat de cel al
României (5min56sec77/100) şi cel al Germaniei (3sec20/100). Prima
clasata s-a calificat direct in finala probei, restul echipajelor vor
trage in recalificari.
Înotătoarea română de la clubul Steaua Camelia
Potec (antrenată de Doina Sava) s-a clasat pe locul patru în finala
probei de 400 m liber, din cadrul concursului olimpic de nataţie de la
Atena. Cursa a fost câştigată de înotătoarea franceză Laure Manaudou,
care a adus prima medalie de aur pentru Franţa la această Olimpiadă.
Echipa masculină de gimnastică a României
(Marius Urzică, Marian Drăgulescu, Ioan Suciu, Dan Potra, Răzvan Şelariu
şi Daniel Popescu) s-a clasat a treia în concursul pe echipe de la
Atena, la sfârşitul calificărilor, urmând să participe în finala. Cu un
punctaj de 230,019 puncte a fost devansată de Japonia 232,134 puncte şi
SUA 230,419 puncte.
Echipa feminină de gimnastică a României a
obţinut cel mai bun punctaj în concursul pe echipe de la Atena, după
întrecerile din primele două grupe, devansând SUA - 151,848 puncte şi
Rusia - 149,420 puncte. Întrecerile din ultimele două grupe se
desfăşoară în seara zilei de azi (duminică). Finala pe echipe are loc
marţi 17 august.
Aur
- Georgeta Damian şi Viorica Susanu - canotaj, două rame
- Angela Alupei şi Constanţa Burcică-Pipotă - canotaj, două vâsle cat. uşoară
- Aurica Bărăscu, Georgeta Damian, Rodica Florea, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Papuc şi Viorica Susanu - canotaj, 8+1
- Cătălina Ponor - gimnastică, bârnă
- Cătălina Ponor - gimnastică, sol
- Monica Roşu - gimnastică, sărituri
- Cătălina Ponor, Silvia Stroescu, Oana Ban, Daniela Sofronie, Monica Roşu şi Alexandra Eremia - gimnastică, echipe
- Camelia Potec - nataţie, 200m liber
Argint
- Marian Oprea - atletism, triplusalt
- Ionela Târlea - atletism, 400 metri garduri
- Daniela Sofronie - gimnastică, sol
- Marian Drăgulescu - gimnastică, sol
- Marius Urzică - gimnastică, cal cu mânere
Bronz
- Maria Cioncan - atletism, 1.500 metri
- Ionuţ Gheorghe - box, cat. uşoară (64 kg)
- Alexandra Eremia - gimnastică, bârnă
- Marian Drăgulescu - gimnastică, sărituri
- Marius Urzică, Marian Drăgulescu, Ioan Suciu, Dan Potra, Răzvan Şelariu şi Daniel Popescu) - gimnastică, echipe
- Răzvan Florea - nataţie, 200m spate
2000 - Jocurile Olimpice de vara de la Sydney
Dupa
44 de ani de la
Melbourne, indepartata Australie este din nou gazda Jocurilor Olimpice.
De aceasta data, onoarea revine orasului Sydney - asezat pe coasta
estica a Australiei, capitala statului New South Wales, renumit port al
emisferei sudice.
La Melbourne, fusesera inscrise 384 de sportive, reprezentand 12% din totalul sportivilor prezenti la jocuri ; acum, la Sydney, numarul sportivelor a fost de 4.254, adica peste 38% din totalul concurentilor. In ultimii 20 de ani, CIO a militat pentru cresterea prezentei sportivelor la JO acceptand, de la o editie la alta, noi sporturi si probe feminine. Astfel, daca la prima editie a JO din 1896, in program nu a fost inclusa nici o proba feminina, in 1920 erau 8 (5% fata de cele masculine) ; in 1948 - 19 (13,9%); in 1960 - 29 (19,3%) ; in 1980 - 50 (24,6%) ; in 1992 - 86 (33,5%) ; pentru a se ajunge, in anul 2000, la 120 probe feminine (ceea ce inseamna 40%), plus alte 12 mixte - 4% .
Aceasta imbogatire a programului olimpic, cu noi sporturi si probe, s-a aflat permanent in atentia CIO.
Delegatia Romaniei a deplasat la antipozi 156 sportivi ( 76 barbati si 80 femei), care au concurat la 16 discipline sportive, cucerind 26 de medalii - 11 de aur, 6 de argint si 9 de bronz . Cu un asemenea bilant, la finalul intrecerilor, ei au ocupat locul XI in ierarhia olimpica, performanta care mentine sportul romanesc in elita mondiala.
Gimnastica si-a afirmat, inca odata, valoarea incontestabila. La feminin, echipa compusa din Andreea Raducan, Simona Amanar, Maria Olaru si Claudia Presecan s-a clasat pe primul loc, aducand cuvenita medalie de aur. La individual compus, podiumul a fost monopolizat de Andreea Raducan, Simona Amanar si Maria Olaru. De asemenea, fetele noastre au mai dobandit cate o medalie de argint (Andreea Raducan - sarituri si Maria Olaru - barna) si una de bronz (Simona Amanar - sol). Pentru prima oara in istoria sportului romanesc, un gimnast devine campion olimpic: Marius Urzica a intrat in posesia medaliei de aur, dupa o evolutie exceptionala din proba de cal cu manere.
Confirmandu-si valoarea internationala, canotajul a adus delegatiei romanesti inca trei medalii de aur, prin echipajele Georgeta Damian - Doina Ignat (2 rame) si Angela Alupei - Constanta Burcica (2 vasle), carora li s-a alaturat echipajul de 8+1 (Georgeta Damian, Doina Ignat, Veronica Cochelea, Liliana Gafencu, Magda Dumitrache, Viorica Susanu, Ioana Olteanu, Elena Georgescu si Elisabeta Lipa - aceasta din urma la a cincea participare olimpica).
La inot, tanara Diana Mocanu (15 ani) a uimit pe toata lumea, adjudecandu-si - in premiera pentru natatia romaneasca- primele doua medalii de aur, in probele de 100 si 200 m spate. Succesul a fost completat de Beatrice Caslaru, care a ocupat locul al doilea, intrand in posesia medaliei de argint la 200 m mixt si a medaliei de bronz la 400 m mixt.
Atletele noastre s-au impus prin Gabriela Sazabo (medalie de aur la 5000 m si una de bronz la 1500 m), Violeta Beclea - Szekely (argint la 1500 m) si Lidia Simon (de asemenea, argint in proba de maraton).
Canoea a fost incununata de succes prin medalia de aur castigata de echipajul Florin Popescu - Mitica Pricop la C - 2 M / 1000 m, precum si prin bronzul dobandit de acelasi echipaj la C - 2 M / 500 m. Kaiacistele Sanda Toma, Mariana Limbau, Andreea Ionita, Elena Radu au cucerit, de asemenea, o medalie de bronz, la proba de K - 4 M / 500 m.
Daca scrima a adus delegatiei noastre un titlu de campion olimpic, prin saberul Mihai Covaliu (plus locul al IV-lea adjudecat de Laura Carlescu-Badea la floreta), boxul a contribuit la imbogatirea palmaresului general prin medalia de argint castigata de Aurel Simion si prin cea de bronz, ce i-a revenit fratelui sau, Dorel Simion. In fine, ultimele doua medalii de bronz sunt aduse de tir (Iulian Raicea, la pistol viteza) si judo, prin Simona Richter
Gratie unei comportari remarcabile, olimpicii romani care au concurat la
Sydney si-au impus valoarea , confirmand si consolidand reputatia de care se bucura sportul romanesc in arena internationala.
- Delegaţia României a fost implicată în cel mai mare scandal de dopaj din istoria sa. Comitetul Internaţional Olimpic a decis să retragă medalia de aur la individual compus a Andreei Răducan, după ce a fost depistată pozitiv la testul anti-doping. Fusese tratată împotriva răcelii de medicul echipei cu un medicament ce conţinea pseudo-efedrină.
- Atleta Mihaela Melinte a fost exclusă de la Olimpiadă deoarece a folosit nandrolon, o substanţă interzisă de Comitetul International Olimpic. Mihaela Melinte era campioană mondială la proba cu ciocanul şi deţinea recordul mondial.
- Federaţia Română de Haltere a fost aproape de a fi exclusă din competiţie după ce doi componenţi ai lotului, Traian Cihărean şi Adrian Mateaş au fost depistaţi pozitiv cu nandrolon. S-a plătit o amendă de 50.000 de dolari pentru ca ceilalţi halterofili să poată concura.
Aur
- Gabriela Szabo - atletism, 5.000 metri
- Florin Popescu şi Mitică Pricop - canoe, 1000m
- Mihai Claudiu Covaliu - scrimă, sabie individual
- Marius Urzică - gimnastică, cal cu mânere
- Simona Amânar - gimnastică, individual compus
- Simona Amânar, Loredana Boboc, Andreea Isărescu, Maria Olaru, Claudia Presăcan, şi Andreea Răducan - gimnastică, echipe
- Georgeta Damian şi Doina Ignat - canotaj, 2 rame fără cârmaci
- Vera Cochelea, Georgeta Damian, Maria Magdalena Dumitrache, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Olteanu şi Viorica Susanu - canotaj, 8+1
- Angela Alupei şi Constanţa Burcică-Pipotă - canotaj, 2 vâsle cat. uşoară
- Diana Mocanu - nataţie, 100m spate
- Diana Mocanu - nataţie, 200m spate
Argint
- Violeta Beclea - atletism, 1.500 metri
- Lidia Şimon - atletism, maraton
- Marian Simion - box, cat. mijlocie mică (71 kg)
- Maria Olaru - gimnastică, individual compus
- Andreea Răducan - gimnastică, sărituri
- Beatrice Câşlaru - nataţie, 200m mixt
Bronz
- Gabriela Szabo - atletism, 1.500 metri
- Dorel Simion - box, cat. semimijlocie (67 kg)
- Florin Popescu şi Mitică Pricop - canoe, 500m
- Raluca Andreea Ioniţă, Mariana Limbău, Elena Radu şi Sanda Toma - caiac, 500m
- Oana Pantelimon - atletism, înălţime
- Simona Amânar - gimnastică, sol
- Simona Marcela Richter - judo, (78 kg)
- Iulian Raicea - tir, pistol viteză
- Beatrice Câşlaru - nataţie, 400m mixt
1996 - Jocurile Olimpice de vara de la Atlanta
Rezultatele
obtinute la aceasta editie a JO au evidentiat evolutia fara precedent a
performantelor sportive, ca rezultat al noilor tehnologii si
metodologii aplicate in procesul de pregatire.
Un prim record : capacitatea "Satului Olimpic" a fost de 15.000 de locuri, cea mai mare din istoria JO.
Romania a participat, la Atlanta, cu o delegatie de 168 de sportivi. La finalul intrecerilor, sportivii nostri au ocupat locul al 19-lea in clasamentul pe puncte, al 13-lea in cel pe medalii, si al 20-lea in ierarhia alcatuita pe baza medaliilor de aur obtinute.
Canotajul si gimnastica si-au facut din nou datoria: primul, prin cele 2 medalii de aur castigate gratie fetelor din echipajele de 2 vasle si 8+1, iar gimnastica printr-o medalie de aur, 4 de argint si 5 de bronz (jumatate din numarul total de medalii castigate de sportivii romani la Atlanta), precum si prin cele 46,5 puncte, adica 43% din totalul punctelor acumulate de intreaga delegatie.
Floreta feminina romaneasca a obtinut cel mai bun rezultat din istoria participarii noastre la intrecerile olimpice: Laura Badea - campioana olimpica si medalie de aur, iar echipa s-a clasat pe locul al II-lea, castigand medalia de argint.
Alergatoarea Gabriela Szabo si gimnastul Marius Urzica au obtinut medaliile de argint, in timp ce boxul a cucerit doua medalii de argint, prin Leonard Doroftei si Marian Simion.
O medalie de bronz, un loc IV si un loc VI au fost obtinute de sportivii de la kaiac-canoe.
Daca luptatorii s-au clasat abia pe locurile
VII-XIX, halterele au adus o medalie de bronz, prin Nicu Vlad , si un
loc V prin Traian Ciharean.
Aur
- Laura Badea - floretă, individual
- Simona Amânar - gimnastică, sărituri
- Constanţa Burcică-Pipotă şi Camelia Macoviciuc - canotaj, dublu vâsle cat. uşoară
- Vera Cochelea, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Olteanu, Marioara Popescu, Doina Spircu, Anca Tănase - canotaj, 8+1
Argint
- Gabriela Szabo - atletism, 1.500 m
- Antonel Borşan şi Marcel Glăvan - canoe, 1.000 m
- Laura Badea, Roxana Scarlat şi Reka Szabo - floretă, echipe
- Marius Urzică - gimnastică, cal cu mânere
- Dan Burincă - gimnastică, inele
- Gina Gogean - gimnastică, individual compus
- Simona Amânar - gimnastică, sol
Bronz
- Leonard Doroftei - box (60 kg)
- Marian Simion - box (67 kg)
- Gheorghe Andriev şi Grigore Obreja - canoe, 500 m
- Simona Amânar - gimnastică, individual compus
- Lavinia Miloşovici - gimnastică, individual compus
- Gina Gogean - gimnastică, sărituri
- Gina Gogean - gimnastică, bârnă
- Simona Amânar, Gina Gogean, Ionela Loaieş, Alexandra Marinescu, Lavinia Miloşovici şi Mirela Ţugurlan - gimnastică, echipe
- Nicu Vlad - haltere (108 kg)
1992 - Jocurile Olimpice de vara de la Barcelona
Barcelona, orasul
de resedinta a presedintelui de atunci al Comitetului International
Olimpic - Juan Antonio Samaranch - a devenit, pentru 16 zile, centrul
sportiv al lumii, prin organizarea editiei din 1992 a Jocurilor
Olimpice.
Sportivii romani au acumulat 153 de
puncte (87 pentru fete si 86 pentru baieti), cucerind 18 medalii, din
care 4 de aur. Cu acest bilant, delegatia noastra s-a clasat pe locul al
XI-lea in clasamentul pe puncte, din 166 de tari participante - si pe
locul al XVI-lea in ierarhia pe medalii. Din cele 153 de puncte, mai
mult de jumatate au fost aduse de canotaj si gimnastica (40, respectiv
39). Cele 4 medalii de aur au venit tot de la canotaj si gimastica, cate
doua de fiecare, iar singura medalie de argint - de la atletism (Galina
Astafei).
O medalie de bronz a fost obtinuta la box, prin
Leonard Doroftei iar sportivii de la kaiac-canoe s-au clasat pe locul al
IV-lea, la un pas de medalia de bronz.
Lavinia Milosovici a fost eroina delegatiei
noastre, cu cele 4 medalii obtinute, 2 de aur, la sol si sarituri, 1 de
argint cu echipa si 1 de bronz la individual compus.
La lupte s-a obtinut 1 medalie de bronz, un loc V
si trei locuri VI la + greco-romane ;, precum si un loc IV, la libere.
Si halterele au punctat satisfacator, obtinand 1 medalie de bronz si un
loc IV.
O alta medalie de bronz si un loc VI au obtinut fetele de la scrima iar echipa masculina de spada s-a clasat pe locul al XI-lea.
In categoria sporturilor care au adus Romaniei
inca o medalie de bronz intra si tirul care, prin Sorin Babii, la pistol
cu aer comprimat, s-a clasat pe locul al III-lea.
Organizata la 25 de sporturi si 257 de probe,
aceasta a XXV-a editie a constituit, din acest punct de vedere, un
record. Alte recorduri la JO Barcelona : numarul de sportivi
participanti -9368- si cele 815 de medalii decernate.
Aur
- Lavinia Miloşovici - gimnastică, sărituri
- Lavinia Miloşovici - gimnastică, sol
- Elisabeta Lipă - canotaj, simplu vâsle
- Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu, Iulică Ruican, Nicolae Ţaga şi Viorel Talapan - canotaj, 4+1 rame
Argint
- Galina Astafei - atletism, înălţime
- Cristina Bontaş, Gina Gogean, Vanda Maria Hădărean, Lavinia Miloşovici, Maria Neculiţă şi Mirela Ana Paşca - gimnastică, echipe
- Veronica Cochelea şi Elisabeta Lipă - canotaj, dublu vâsle
- Constanţa Burcică, Veronica Cochelea, Anişoara Dobre-Bălan şi Doina Ignat - canotaj, patru vâsle
- Adriana Bazon-Chelariu, Iulia Bobeică, Elena Georgescu, Viorica Lepădatu, Viorica Neculai, Ioana Olteanu, Maria Păduraru şi Doina Robu - canotaj, 8+1
- Dănuţ Dobre, Claudiu Gabriel Marin, Vasile lonel Măstăcan, Vasile Dorel Năstase, Valentin Robu, Iulică Ruican, Viorel Talapan, Ioan Iulian Vizitiu şi Marin Gheorghe - canotaj, 8+1
Bronz
- Cristina Bontaş - gimnastică, sol
- Lavinia Corina Miloşovici - gimnastică, individual compus
- Leonard Doroftei - box (63,5 kg)
- Laura Badea, Roxana Daniela Dumitrescu, Claudia Laura Grigorescu, Reka Szabo şi Elisabeta Tufan-Guzganu - scrimă, floretă echipe
- Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu şi Nicolae Ţaga - canotaj, 2+1 vâsle
- Sorin Babii - tir, pistol aer comprimat
- Traian Ioachim Cihărean - haltere (52 kg)
- Ioan Grigoraş - lupte greco-romane (130 kg)
1988 - Jocurile Olimpice de vara de la Seul
Jocurile Olimpice
s-au desfasurat din nou pe pamantul Asiei; dupa Tokio in 1964, Seulul,
capitala Republicii Coreea, este gazda celei de a XXIV-a editii a
intrecerilor olimpice.
Din fericire pentru Miscarea
Olimpica, nu a mai existat nici un boicot. 159 de tari au onorat aceasta
editie a Jocurilor Olimpice, 8473 de sportivi intrecandu-se la cele 23
de sporturi cu 237 de probe incluse in programul acestei editii.
S-au batut toate recordurile: numar de tari si
sportivi participanti, numar de sporturi si probe incluse in programul
olimpic, numar de spectatori, cele mai moderne si dotate baze sportive.
In plus, a fost si cea mai "informatizata" editie a Jocurilor Olimpice,
calculatoarele fiind prezente peste tot si pentru orice problema, de la
promptitudinea rezultatelor, la cele mai diverse detalii organizatorice
si tehnice. Televiziunea a fost prezenta pretutindeni: 23 de canale TV,
cate unul pentru fiecare sport inclus in programul JO, au transmis - in
continuu si integral- toate intrecerile sportive, de la competitiile
preliminare la cele finale.
Ca orice editie a Jocurilor Olimpice, si cea de
la Seul a avut vedetele si eroii sai. Dintre acestea, romanca Daniela
Silivas castiga 3 medalii de aur, 2 de argint (una cu echipa) si 1 de
bronz. Florence Griffith Joyner (SUA), a cucerit 3 medalii de aur si 1
de argint. Inotatorul sovietic Vladimir Salnikov, campion olimpic la
1500 m, a repetat performanta de la JO din 1980 de la Moscova. El este
si detinatorul unui alt record: 61 de victorii consecutive in perioada
1977-1986. Tot la inot, Krisztina Egerszegi (Ungaria), campioana
olimpica la numai 14 ani, prevestea o cariera de exceptie, castigand
ulterior cinci titluri olimpice, la trei editii consecutive: 1988, 1992
si 1996. Cea mai titrata sportiva la Jocurile Olimpice de la Seul a
fost, insa, inotatoarea Kristin Otto, care s-a dovedit imbatabila in
sase probe, la trei stiluri diferite, castigand sase medalii de aur.
Romania a avut o delegatie relativ mica, fata de
alte editii ale Jocurilor Olimpice, numarand doar 62 de sportivi, care
au concurat la numai 10 sporturi si 55 de probe. Cu toate acestea, ei au
realizat una dintre cele mai bune prezente la Jocurile Olimpice: in
total, sa-u obtinut 24 medalii, dintre care 7 de aur. Tara noastra s-a
mentinut in primele 10 natiuni sportive ale lumii: locul al X-lea in
clasamentul pe puncte, locul al IX-lea in clasamentul pe total medalii
si locul al VIII-lea in clasamentul medaliilor de aur castigate,
intrecand astfel numeroase tari cu vechi traditii sportive, printre care
Franta, Italia, Canada si Australia
Gimnastica, din nou la inaltime. De data
aceasta, Daniela Silivas a fost port-drapelul gimnastelor noastre,
castigand nu mai putin de 6 medalii, dintre care 3 de aur, 2 de argint
(una cu echipa, clasata pe locul al II-lea, dupa URSS) si 1 de bronz. La
acest succes au contribuit -pe langa Daniela Silivas- Aurelia Dobre,
Gabriela Potorac, Eugenia Golea, Celestina Popa si Camelia Voinea.
Sorin Babii a devenit campion olimpic in proba
de pistol liber, confirmand traditia tirului romanesc. Sorin Babii este
al cincilea campion olimpic la tir dupa Iosif Sarbu (1952), Stefan
Petrescu (1956), Ion Dumitrescu (1960) si Corneliu Ion (1980).
O premiera in sportul romanesc: Noemi Lung, care
a obtinut cea dintai medalie de argint pentru inotul romanesc, dupa cea
de bronz, cucerita de Anca Patrascoiu la Jocurile Olimpice din 1984 de
la Los Angeles.
Sportul rege al Jocurilor Olimpice - atletismul -
ne-a adus satisfactia unei medalii de aur, cucerita de Paula Ivan in
proba de 1500 m. Aceeasi sportiva a mai obtinut si o medalie de argint,
in proba de 3000 m.
Canotajul romanesc continua seria marilor
succese olimpice, adaugand la zestrea de medalii si puncte a Romaniei 1
medalie de aur, prin echipajul compus din Rodica Arba si Olga Homeghi; 4
medalii de argint si 2 de bronz. De asemenea, un loc IV si un loc V. Cu
totalul de 6 medalii si locurile IV-V, Romania, s-a clasat , la
canotaj, pe locul al II-lea dupa RDG, ceea ce reprezinta o performanta
de rasunet.
Aur
- Paula Ivan - atletism, 1.500 metri
- Daniela Silivaş - gimnastică, paralele
- Daniela Silivaş - gimnastică, bârnă
- Daniela Silivaş - gimnastică, sol
- Rodica Arba şi Olga Homeghi - canotaj, 2 rame fără cârmaci
- Sorin Babii - tir, pistol liber
- Vasile Puşcaşu - haltere (100 kg)
Argint
- Paula Ivan - atletism, 3.000 metri
- Daniel Dumitrescu - box
- Daniela Silivaş - gimnastică, individual compus
- Gabriela Potorac - gimnastică, sărituri
- Aurelia Dobre, Eugenia Golea, Celestina Popa, Gabriela Potorac, Daniela Silivaş şi Camelia Voinea - gimnastică, echipe
- Dănuţ Dobre şi Dragoş Neagu - canotaj, 2 rame fără cârmaci
- Dimitrie Popescu, Valentin Robu, Ioan Snep, Vasile Tomoioagă şi Ladislau Lovrenschi - canotaj, 4+1 vâsle
- Veronica Cochelea şi Elisabeta Lipă - canotaj, dublu vâsle
- Doina Bălan, Marioara Traşcă, Veronica Necula, Herta Anitas, Adriana Bazon, Mihaela Armăşescu, Rodica Arba, Olga Homeghi şi Ecaterina Oancia - canotaj, 8+1
- Noemi Lung - nataţie, 400m mixt
- Nicu Vlad - haltere (100 kg)
Bronz
- Marius Gherman - gimnastică, bară
- Daniela Silivaş - gimnastică, sărituri
- Gabriela Potorac - gimnastică, bârnă
- Veronica Cochelea, Anişoara Bălan, Anişoara Minea şi Elisabeta Lipă - canotaj, patru vâsle
- Marioara Traşcă, Veronica Necula, Herta Anitas, Doina Bălan şi Ecaterina Oancia - canotaj, 4+1
- Noemi Lung - nataţie, 200m mixt
1984 - Jocurile Olimpice de vara de la Los Angeles
Dupa 52 de ani, Los
Angeles - capitala ,,Vestului salbatic"- este din nou gazda Jocurilor
Olimpice . Romania a fost singura tara din blocul comunist care a
participat, celelalte boicotand intrecerile din California, ca replica
la absenta americanilor (impreuna cu aliatii lor) in urma cu patru ani,
la Moscova.
Chiar in aceste conditii, la startul
intrecerilor s-au aliniat 7.000 de sportivi din 140 de tari, pentru a
concura la cele 221 de probe din 21 de sporturi cuprinse in program.
Atletismu1 romanesc a fost reprezentat la Los
Angeles de numai 9 atlete. 8 dintre acestea au realizat cea mai buna
performanta a atletismului romanesc din istoria participarilor la JO,
castigand in total 10 medalii : Doina Melinte - aur la 800 m si argint
la 1 500 m ; Maricica Puica - aur la 3 000 m si bronz la 1 500 m;
Anisoara Cusmir-Stanciu - aur la lungime; Mihaela Loghin - argint la
greutate ; Vali Ionescu - argint la lungime ; Florenta Craciunescu -
bronz la disc ; Cristina Cojocaru - bronz la 400 m garduri si Fita Lovin
- bronz la 800 m. Cu acest palmares de exceptie, care a insumat 52 de
puncte, atletismul romanesc s-a situat pe locul V in lume, intre
natiunile participante la intrecerile atletice de la Los Angeles,
inaintea unor tari cu vechi traditii atletice, cum ar fi Canada,
Finlanda, Franta si Australia. Si canotajul feminin a reprezentat o
adevarata revelatie.
Romancele au castigat, pe lacul de la Casitas,
cinci din cele sase titluri olimpice feminine, cel de-al saselea echipaj
cucerind medalia de argint. Daca adaugam la acest bilant medaliile de
aur si de argint obtinute de cele doua echipaje masculine romanesti si
facem un total, constatam ca, la cele opt probe la care s-a participat,
s-au castigat tot atatea medalii, dintre care 6 de aur si 2 de argint.
Este cel mai bun rezultat inregistrat de canotajul romanesc la
intrecerile olimpice.
La masculin, cele opt titluri olimpice au fost
impartite de tot atatea tari, fiecareia revenindu-i cate o medalie de
aur. In clasamentul general pe natiuni, la canotaj, pe locul I, cu 53 de
puncte, s-a situat S.U.A., iar pe locul al II-lea Romania cu 52 de
puncte. Se cuvine sa mentionam faptul ca americanii au prezentat
echipaje in toate cele 14 probe masculine si feminine, in timp ce
canotajul romanesc a concurat numai la 8 probe. La medalii, canotajul
romanesc se afla in frunte, deoarece a cucerit 6 medalii de aur si 2 de
argint, in schimb americanii au castigat 2 medalii de aur, 5 de argint
si 1 medalie de bronz.
O alta ramura de sport care a avut o contributie
importanta la sporirea zestrei de medalii si puncte a delegatiei
romane, au fost halterele. Din cei 10 halterofili care au intrat in
concurs, 8 au castigat medalii - 2 de aur, 5 de argint si 1 de bronz, un
total de 43 puncte aduse delegatiei noastre in clasamentul neoficial pe
natiuni. Nicu Vlad, cel mai valoros dintre halterofilii nostri, nu
numai ca a castigat medalia de aur, dar a doborat si trei recorduri
olimpice - la impins, aruncat si la total. Astfel, si in clasamentul pe
natiuni la haltere, Romania s-a situat pe locul I, intrecand o serie de
tari cu vechi traditii in aceasta ramura de sport, cum ar fi: S.U.A.,
Japonia, R.P. Chineza, R.F.G., Canada, Marea Britanie. Si la kaiac-
canoe, cu cele 39 de puncte acumulate, reperezentantii nostri s-au
clasat pe locul I in ierarhia mondiala a probei.
Pentru a cincea oara participant la JO,
multiplul nostru campion Ivan Potzaichin a facut din nou dovada
talentului si pregatirii sale exceptionale, cucerind, in echipaj cu Toma
Simionov, doua medali - una de aur, la canoe-dublu 1 000 m si una de
argint, la canoe-dublu 500 m. Aceste doua medalii vin sa incununeze o
activitate prodigioasa de aproape 20 de ani in slujba sportului de
performanta, interval in care a cucerit, la cele 5 editii ale JO, nu mai
putin de 4 medalii de aur si 3 de argint.
Astfel se incheie activitatea sportiva de
performanta a unui mare campion, in plina glorie sportiva, deoarece,
dupa JO de la Los Angeles, Potzaichin a spus adio participarii sale
competitionale, dar nu si acestei ramuri de sport, caci a ramas in
continuare in mijlocul sportivilor, in calitate de antrenor si de membru
marcant al Comitetului Olimpic Roman. A doua medalie de aur a fost
obtinuta de kaiacul de patru al fetelor.
Cu acest bilant
Romania s-a situat pe locul al II-lea, in clasamentul intocmit dupa
numarul medaliilor de aur, si pe locul al III-lea, dupa numarul total de
medalii si puncte. Un bilant excelent, mai ales daca avem in vedere
faptul ca, la toate editiile JO dinaintea celor de la Los Angeles,
sportivii nostri au castigat in total 28 de medalii de aur, in timp ce
la aceasta editie a JO, au devenit detinatorii a 20 de titluri olimpice.
La JO l 984, 74,0l %, din totalul sportivilor romani participanti la
intrecerile olimpice, s-au clasat pe unul din locurile I - III , fata de
numai 31% la JO din 1980 si 1976, 24% la JO din 1972 si 27% la JO din
1968.
Aur
- Doina Melinte - atletism, 800 metri
- Maricica Puică - atletism, 3.000 metri
- Anişoara Cuşmir-Stanciu - atletism, lungime
- Ivan Patzaichin şi Toma Simionov - canoe, 1.000m
- Agafia Constantin-Buhaev, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu-Borcanca şi Maria Ştefan-Mihoreanu - kaiac-canoe, 500m
- Ecaterina Szabo - gimnastică, sărituri
- Simona Păucă şi Ecaterina Szabo - gimnastică, bârnă
- Ecaterina Szabo - gimnastică, sol
- Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Grigoraş, Simona Păucă, Mihaela Stănuleţ şi Ecaterina Szabo - gimnastică, echipe
- Petre Iosub şi Valer Toma - canotaj, 2 rame fără cârmaci
- Valeria Răcilă - canotaj, simplu vâsle
- Elisabeta Lipă şi Marioara Popescu - canotaj, dublu vâsle
- Ioana Badea, Sofia Corban, Ecaterina Oancia, Anişoara Sorohan şi Maricica Ţăran - canotaj, 4+1 vâsle
- Rodica Arba şi Elena Horvat - canotaj, 2 rame fără cârmaci
- Chira Apostol, Maria Fricioiu, Olga Homeghi, Viorica Ioja şi Florica Lavric - canotaj, 4+1 rame
- Petre Becheru - haltere (82,5 kg)
- Nicu Vlad - haltere (90 kg)
- Ion Draica - lupte greco-romane (82 kg)
- Vasile Andrei - lupte greco-romane (100 kg)
Argint
- Doina Melinte - atletism, 1.500 metri
- Vali Ionescu - atletism, lungime
- Mihaela Loghin - atletism, greutate
- Ivan Patzaichin şi Toma Simionov - canoe, 500m
- Aurora Dan, Rozalia Oros, Elisabeta Tufan-Guzganu, Monica Weber şi Marcela Zsak - floretă, echipe
- Ecaterina Szabo - gimnastică, individual compus
- Doina Stăiculescu - gimnastică ritmică, individual compus
- Dimitrie Popescu, Vasile Tomoioagă şi Dumitru Răducanu - canotaj, 2+1 rame
- Mihaela Armăşescu, Adriana Chelariu, Camelia Diaconescu, Aneta Mihaly, Aurora Pleşca, Lucia Sauca, Doina Bălan, Marioara Traşcă şi Viorica Ioja - canotaj, 8+1
- Corneliu Ion - tir, pistol viteză
- Gelu Radu - haltere (60 kg)
- Andrei Socaci - haltere (67,5 kg)
- Dumitru Petre - haltere (90 kg)
- Vasile Groapă - haltere (100 kg)
- Ştefan Taşnadi - haltere (110 kg)
- Ilie Matei - lupte greco-romane (90 kg)
Bronz
- Fiţa Lovin - atletism, 800 metri
- Maricica Puică - atletism, 1.500 metri
- Cristeana Cojocaru - atletism, 400 metri garduri
- Florenţa Crăciunescu - atletism, disc
- Mircea Fulger - box (63,5 kg)
- Costică Olaru - canoe, 500m
- Alexandru Chiculiţă, Corneliu Marin, Marin Mustaţă, Ioan Pop şi Vilmos Szabo - sabie, echipe
- Simona Păucă - gimnastică, individual compus
- Lavinia Agache - gimnastică, sărituri
- Mircea Bedivan, Dumitru Berbece, Iosif Boroş, Alexandru Buligan, Gheorghe Covaciu, Gheorghe Dogărescu, Marian Dumitru, Cornel Durău, Alexandru Fölker, Nicolae Munteanu, Vasile Oprea, Adrian Simion, Vasile Stîngă, Neculai Vasilcă şi Maricel Voinea - handbal
- Mircea Frăţică - judo (78 kg)
- Mihai Cioc - judo
- Anca Pătrăşcoiu - nataţie, 200m spate
- Dragomir Cioroslan - haltere (75 kg)
- Ştefan Rusu - lupte greco-romane (74 kg)
- Victor Dolipschi - lupte greco-romane (+100 kg)
- Vasile Puşcaşu - lupte libere (100 kg)
1980 - Jocurile Olimpice de vara de la Moscova
Cand CIO a acordat
organizarea JO din 1980 orasului Moscova, era de asteptat ca increderea
sa reduca tensiunile politice dintre Est si Vest. Din pacate, n-a fost
deloc asa.
Prezenta sovietica in Afganistan a
determinat o serie de tari occidentale sa boicoteze competitia olimpica,
acestea refuzand sa-si trimita sportivii in capitala URSS. Chiar si in
aceste conditii, aproape 6 000 de sportivi din peste 80 de tari au fost
prezenti la Moscova, disputandu-si intaietatea pentru cucerirea celor
peste 600 de medalii puse in joc.
Dar, daca numarul sportivilor si al tarilor
participante a fost mai mic decat la ultimele editii ale JO, a crescut
in schimb valoarea performantelor, depasindu-se 73 de recorduri
olimpice, 36 mondiale si 39 europene, fata de 70 olimpice, 30 mondiale
la JO de la Montreal, desfasurate cu patru ani in urma. Intrecerile
olimpice de la Moscova au fost urmarite de peste 5 milioane de
spectatori prezenti in tribunele salilor si stadioanelor. In plus, peste
1,5 miliarde de telespectatori au vizionat zilnic transmisiile
efectuate de 59 de societati de televiziune din intreaga lume.
Delegatia Romaniei a aliniat la startul acestei
competitii 239 sportivi, dintre care 76 femei. S-a participat la 18
sporturi, din cele 21 incluse in programul olimpic si la 134 din cele
203 probe. Cu cele 25 medalii cucerite si cu 203 puncte realizate,
sportivii romani s-au clasat pe locul al VI-lea in clasamentul pe puncte
si pe total medalii, si pe locul al VII-lea in clasamentul pe medalii
de aur, fiind pentru prima data cand se cuceresc 6 medalii de aur.
Ca si la editia precedenta a JO de la Montreal,
gimnastica a fost sportul care ne-a adus cele mai mari satisfactii, prin
cele 7 medalii - dintre care 2 de aur- si 44,5 puncte. Eroina acestor
intreceri a fost, din nou, Nadia Comaneci. Gratia si armonia executiilor
sale au prilejuit un nou triumf al scolii romanesti de gimnastica.
Presa aprecia astfel participarea Nadiei la aceasta editie a JO:
"Eroina Jocurilor Olimpice de la Montreal,
romanca Nadia Comaneci, n-a avut contracandidata in ceea ce priveste
aspectul artistic al exercitiilor si tinuta sportiva plina de maretie''.
(Agentia TASS)
"La fel ca in urma cu patru ani, la Montreal,
Nadia Comaneci a fost cea mai stralucitoare participanta. Nadia a
dovedit nu numai ca si-a mentinut stilul sau aerian, inimitabil, dar si
ca are nervii tari si o vointa de neinfrant.'' (Agentia DPA - Hamburg).
La masculin, gimnastii nostri au avut cea mai
buna evolutie din istoria participarii lor la intrecerile olimpice. Este
adevarat ca nu au cucerit nici o medalie, dar pozitia IV-a in ierarhia
pe echipe ii onoreaza, iar prezenta lui Dan Grecu, pe locul al IX-lea la
individual compus si pe locul al VI-lea la inele, constituie
performante notabile. Atletismul a fost si de data aceasta ,,sportul
rege'' al Jocurilor Olimpice, polarizand zilnic atentia unui numar de
aproape 100 de mii de spectatori.
Cu toate ca au lipsit o serie de personalitati
din elita atletismului modern, totusi intrecerile olimpice de la Moscova
s-au ridicat la un inalt nivel valoric. Cifrele vorbesc de la sine : 7
recorduri mondiale si 16 olimpice au fost stabilite cu aceasta ocazie.
Atletii romani au ocupat la aceste intreceri un
loc IV si doua locuri VI. Ca si la editiile precedente ale JO, printre
sporturile care si-au adus o contributie importanta la afirmarea
sportului olimpic romanesc s-au aflat, din nou, kaiacul si canoea. Cu
cele 5 medalii obtinute, dintre care una de aur, si cu 37 de puncte
realizate, sportivii ,,flotilei de aur'' s-au situat printre primele
trei tari la aceasta ramura de sport.
Ivan Potzaichin a cucerit din nou o medalie de
aur, impreuna cu Toma Simionov - in proba de canoe 1 000 m, iar cu Petre
Capusta - la canoe dublu 500 m- una de argint. Kaiacistul Vasile Diba
s-a clasat pe locul al III - lea imbogatind palmaresul Romaniei cu inca o
medalie.
De asemenea, kaiacul de 4 baieti (Vasile Diba,
Nicusor Esanu, Ion Geanta, Mihai Zafiu) a mai cucerit o medalie de
argint. Tot la kaiac, fetele au mai obtinut medalii de bronz atat in
proba de simplu, cat si in cea de dublu. In clasamentul pe natiuni la
aceasta ramura de sport, Romania s-a situat pe locul al III-lea, dupa
puternicele formatii ale RDG si URSS.
De data aceasta, bilantul canotajului a fost de
trei medalii, dintre care una de aur, si 32 de puncte; ceea ce i-a
permis echipei sa se claseze pe locul al III-lea in ierarhia tarilor
participante. Notabila este performanta Sandei Toma care a castigat
proba-regina, aceea de simplu. Descoperita cu numai trei ani inainte de
JO, ea s-a impus repede in ierarhia performerelor din acesta disciplina.
Dupa numai un an de canotaj, Sanda Toma castiga titlul de campioana
nationala, dupa doi ani pe cel de campioana mondiala, iar dupa trei ani
titlul de campioana olimpica, fara a fi invinsa, in acest interval, la
nici o regata internationala. Celelalte doua medalii de bronz au fost
obtinute tot de fete, in probele de dublu vasle si 8+1.
La scrima, ierarhiile mondiale nu au fost
schimbate, cu exceptia Frantei, care a cucerit 4 medalii de aur si a
URSS careia i s-au decernat numai 3 titluri olimpice. Scrimerii romani
au participat la JO de la Moscova cu o echipa completa, fiind inscrisi
la toate probele si au cucerit doua locuri IV, doua locuri V si doua
locuri VI. La tir, in mod cu totul exceptional, trebuie remarcata
performanta pistolarului Corneliu Ion, care, intr-o lupta epuizanta cu
Jürgen Wiefel din R.D.G. si Gerhard Petrisch din Austria, dupa trei
manse de baraj, a reusit sa-i depaseasca si sa cucereasca titlul olimpic
cu un total de 596 puncte. Inca de la JO de 1a Montreal, Corneliu Ion
se anunta ca un pretendent serios la o medalie olimpica. Un an mai
tarziu, in 1977, el a cucerit titlul de campion al Europei, iar
performanta inregistrata l-a impus ca recordman mondial. Cu un an
inainte, la un concurs organizat 1a Bucuresti, Corneliu Ion realizase
cea mai buna performanta mondiala - 600 p din tot atatea posibile.
Handbalistii romani au facut tot ce le-a stat in
puteri pentru a cuceri aurul olimpic, singurul care le lipsea dintr-un
impresionant palmares. Dar o infrangere in semifinala, in fata eternei
rivale Iugoslavia, a adus echipei noastre numai medaliile de bronz, dupa
o victorie in fata Ungariei. Finala ,,mare" si titlul de campioana
olimpica au fost castigate de echipa R.D.G.
La volei s-a participat atat cu echipa
masculina, cat si cu cea feminina. Cea dintai a castigat medalia de
bronz, iar fetele s-au clasat pe locul al VIII- lea. Dupa o absenta de
20 de ani, tara noastra a participat, din nou, la probele de hipism: cu
echipe - in probele de dresaj si obstacole, dar si la individua - in
proba de dresaj. Calaretii nostri au castigat o medalie de bronz la
echipe dresaj si un loc V la echipe obstacole. De asemenea, un loc VI,
prin Anghelache Donescu care a concurat pentru Marele Premiu la dresaj
individual. Timp de 16 zile, in perioada 19 iulie -3 august 1980,
Moscova a gazduit unul dintre cele mai frumoase spectacole sportive,
intrecerile celei de-a XXII-a editii a Jocurilor Olimpice. In
dupa-amiaza zilei de 3 august, a avut loc ceremonia de inchidere, la
care au participat peste 100.000 de spectatori.
Aur
- Toma Simionov şi Ivan Patzaichin - canoe, 1000m
- Nadia Comăneci - gimnastică, bârnă
- Nadia Comăneci - gimnastică, sol
- Sanda Toma - canotaj, simplu vâsle
- Corneliu Ion - tir, pistol viteză individual
- Ştefan Rusu - lupte greco-romane (68 kg)
Argint
- Vasile Dîba, Nicuşor Eşanu, Ion Geantă şi Mihai Zafiu - caiac, 1000m
- Petre Capusta şi Ivan Patzaichin - canoe, 500m
- Nadia Comăneci - gimnastică, individual compus
- Emilia Eberle - gimnastică, paralele inegale
- Nadia Comăneci, Rodica Dunca, Emilia Eberle, Melita Rühn şi Dumitriţa Turner - gimnastică, echipe
- Constantin Alexandru - lupte greco-romane (48 kg)
Bronz
- Dumitru Cipere - box, cat.cocoş (54 kg)
- Valentin Silaghi - box, cat.mijlocie (75 kg)
- Vasile Dîba - caiac, 500m
- Ion Bîrlădeanu - caiac, 1000m
- Anghelache Donescu, Petre Roşca şi Dumitru Velicu - călărie dresaj, echipe
- Melita Rühn - gimnastică, sărituri
- Melita Rühn - gimnastică, paralele
- Ştefan Birtalan, Iosif Boroş, Adrian Cosma, Cezar Drăgăniţă, Marian Dumitru, Cornel Durău, Alexandru Fölker, Claudiu Eugen Ionescu, Nicolae Munteanu, Vasile Stîngă, Lucian Vasilache, Neculai Vasilcă, Radu Voina şi Maricel Voinea - handbal
- Olga Homeghi şi Valeria Răcilă - canotaj, dublu vâsle
- Angelica Aposteanu, Elena Bondar, Florica Bucur, Mariana Constantinescu, Elena Dobriţoiu, Ana Iliuţă, Marlena Zagoni-Predescu şi Rodica Frîntu - canotaj 8+1
- Marius Căta-Chiţiga, Valter-Corneliu Chifu, Laurenţiu Dumănoiu, Günter Enescu descoperit de prof. Cornel Porumb, Dan Gîrleanu, Sorin Macavei, Viorel Manole, Florin Mina, Corneliu Oros, Neculae Vasile Pop, Constantin Sterea şi Nicu Stoian - volei
- Petre Dicu - lupte greco-romane 90 kg
- Vasile Andrei - lupte greco-romane 100 kg
1976 - Jocurile Olimpice de vara de la Montreal
Dupa Saint Louis,
1904 si Los Angeles, 1932, intrecerile olimpice de vara se organizeaza
tot pe continentul nord-american: in Canada, la Montreal. Aprinderea
flacarii olimpice la aceasta editie constituie un fapt inedit.
Purtata de tineri sportivi greci,
flacara a ajuns la Atena, pe stadionul unde s-au desfasurat intrecerile
primei editii a JO moderne din anul l896. De aici, printr-un sistem
special de raze laser, a fost transmisa, via satelit, direct in Canada,
aprinzandu-se intr-un creuzet, construit anume pentru aceasta ceremonie.
,,OLIMPIADA Nadia Comaneci", asa a denumit mass media internationala
intrecerile de la Montreal.
Datorita evolutiei sale exceptionale, sportiva
noastra a fost recunoscuta drept vedeta incontestabila a acestor Jocuri.
Cu gratie, precizie, acuratete si in acelasi timp cu puterea de
exprimare a frumusetii miscarii, gimnasta de numai 15 ani a incantat
sute de milioane de spectatori si telespectatori, stabilind un record
greu de egalat - 7 note de l0 intr-un concurs de amploarea JO.
Iata cateva aprecieri din presa JO de la Montreal:
,,Nadia este o gimnasta perfecta, un
adevarat fenomen" (Arthur Gander, presedintele F.I. de Gimnastica in
perioada JO de la Montreal)
,,Nadia Comaneci este o gimnasta cum putine se nasc..." (Franco Menichelli - Italia, fost campion mondial si olimpic)
,,Micuta romanca si-a prezentat exercitiul -
atat de greu, atat de dificil in compozitia sa - cu perfectiune si simt
artistic, incat am inteles ca marea clipa a gimnasticii trebuie sa
vina..." (Yukio Endo - Japonia, fost campion mondial si olimpic)
,,La Nadia Comaneci expresivitatea este
totala, de la inceput pana la sfarsit, cu combinatii in care
amplitudinea si echilibrul sunt remarcabile..." (Arthur Magakian -
Franta, antrenorul echipei nationale)
,,Ce sa faci? Ce sa mai spui? Cum sa
vorbesti de atata frumusete cand cuvintele ti se par atat de sarace..."
(,,Sports Magazin" - Franta)
Cu cele 27 de medalii cucerite, dintre care 4 de
aur, si cu cele l77,5 puncte obtinute, Romania se claseaza, pentru
prima oara, printre primele l0 natiuni ale lumii, ocupand locul al V-lea
in clasamentul pe total medalii, locul al VI-lea dupa numarul de puncte
si locul al IX-lea dupa numarul medaliilor de aur.
Este cea mai buna evolutie din istoria
participarii sportivilor romani la intrecerile olimpice. Delegatia
olimpica a Romaniei a cuprins l66 de sportivi (107 barbati si 59 femei),
participand la 11 sporturi: atletism, box, kaiac-canoe, canotaj,
gimnastica, haltere, handbal, lupte, natatie, scrima si tir. Gimnastica
se situeaza pe primul loc dintre sporturile cu care s-a participat,
cucerind aproape 30 % din numarul de puncte si medalii obtinute de catre
intreaga noastra delegatie.
Trei din cele patru medalii de aur obtinute la
aceasta editie a JO de catre delegatia romana, au fost cucerite de catre
Nadia Comaneci. De altfel, gimnastica feminina inregistreaza, la
Montreal, un palmares formidabil : 7 medalii - dintre care 3 de aur, 2
de argint si 2 de bronz. Echipa compusa din Nadia Comaneci, Teodora
Ungureanu, Mariana Constantin, Anca Grigoras, Gabriela Trusca si
Georgeta Gabor, s-a clasat pentru prima oara pe locul al II-lea,
obtinand medalia de argint. Si gimnastica masculina a inregistrat un
real progres, fata de editia precedenta a JO, Munchen 1972, clasandu-se
pe locul al VI-lea in proba pe echipe. Cu toate ca a fost accidentat,
Dan Grecu a castigat medalia de bronz la inele, clasandu-se pe locul al
IV-lea la sarituri.
Sportivii romani au obtinut rezultate foarte
bune si la kaiac-canoe, realizand 33 de puncte si 4 medalii : Vasile
Diba - aur si bronz la kaiac ; Gheorghe Danielov si Gheorghe Simionov
-argint la kaiac dublu ; Larion Serghei si Policarp Malihin - bronz la
canoe dublu. La fel ca si la editia precedenta a JO, luptatorii de
greco-romane Berceanu, Ginga si Rusu, si-au adus o contributie
importanta la ,,zestrea" de medalii si puncte a delegatiei tarii noastre
- 3 de argint si 3 de bronz, precum si 34 de puncte.
In programul JO de la Montreal a fost introdus,
pentru prima data, si handbalul feminin, echipa noastra clasandu-se pe
locul al patrulea. La canotaj, sportivii nostri au participat la 4 probe
feminine si 2 masculine. Fetele au cucerit o medalie de bronz, un loc
IV si doua locuri VI. Sportivii romani au fost prezenti la toate probele
de scrima, in delegatie fiind inclusi l3 scrimeri si 5 scrimere.
Bilantul a fost urmatorul: o medalie de bronz in proba de sabie pe
echipe, un loc IV tot la sabie, in proba individuala, si un loc VI in
proba de spada, pe echipe. Adaugand la toate acestea si medalia de bronz
a lui Gheorghe Megelea la atletism - aruncarea sulitei, ca si cel mai
bun rezultat inregistrat vreodata de poloisti la JO (locul al patrulea),
se poate afirma ca olimpicii romani au izbutit la Montreal o evolutie
fara precedent.
Aur
- Nadia Comăneci - gimnastică, paralele inegale
- Nadia Comăneci - gimnastică, bârnă
- Nadia Comăneci - gimnastică, individual compus
- Vasile Dîba - kaiac canoe, 500m
Argint
- Teodora Ungureanu - gimnastică, paralele inegale
- Gabriela Truşcă, Georgeta Gabor, Anca Grigoraş, Mariana Constantin, Teodora Ungureanu şi Nadia Comăneci - gimnastică, echipe
- Simion Cuţov - box, cat. semiuşoară (60 kg)
- Mircea Simon - box, (81 kg)
- Gheorghe Berceanu - lupte greco-romane (48 kg)
- Nicu Gângă - lupte greco-romane (52 kg)
- Ştefan Rusu - lupte greco-romane (68 kg)
- Gheorghe Danilov, Gheorghe Simionov - kaiac canoe, 1000m
- Cornel Penu, Nicolae Munteanu, Gavril Kicsid, Cristian Gaţu, Ghiţă Licu, Cezar Drăgăniţă, Radu Voina, Roland Gunesch, Alexandru Fölker, Ştefan Birtalan, Adrian Cosma, Constantin Tudosie, Werner Stöckl şi Mircea Gabrovschi - handbal, echipe
Bronz
- Gheorghe Megelea - atletism, aruncarea suliţei
- Nadia Comăneci - gimnastică, sol
- Teodora Ungureanu - gimnastică, bârnă
- Dan Grecu - gimnastică, inele
- Vasile Dîba - kaiac canoe, 500m
- Costică Dafinoiu - box, cat. semigrea (81 kg)
- Alec Năstac - box, cat. mijlocie (75 kg)
- Victor Zilberman - box, cat. semijlocie (67 kg)
- Roman Codreanu - lupte greco-romane (+100 kg)
- Stelică Morcov - lupte libere (90 kg)
- Ladislau Simon - lupte libere (+100 kg)
- Policarp Malâhin, Larion Serghei - kaiac canoe, 500m
- Daniel Irimiciuc, Ioan Pop, Marin Mustaţă, Corneliu Marin şi Alexandru Nilca - scrimă, sabie, echipe
- Ioana Tudoran, Maria Micşa, Felicia Afrăsiloaie, Elisabeta Lazăr şi Elena Giurcă - canotaj, 4+1 rame
1972 - Jocurile Olimpice de vara de la Munchen
Manifestarea
olimpica din 1972 s-a bucurat de o participare deosebit de numeroasa si
de conditii organizatorice excelente. Majoritatea intrecerilor au fost
gazduite de importantul complex sportiv de la Oberwiesenfeld, acolo unde
au lucrat si circa 300 de constructori romani.
Prezenta romaneasca la aceasta editie a fost cea mai numeroasa dintre toate participarile noastre la JO. Luand parte la 14 discipline sportive (in cateva dintre ele - box, lupte, kaiac-canoe si scrima- la toate probele din program), reprezentantii Romaniei au reusit sa asigure tarii noastre cateva locuri fruntase in ierarhia olimpica. Alaturi de tineri - majoritatea debutanti la o editie a JO- nu au lipsit, desigur, nici unii veterani ai sportului romanesc, caliti in intreceri de anvergura si posesori ai unui valoros palmares olimpic, precum Lia Manoliu (participanta la toate JO din perioada 1952 - 1972), Olga Szabo (la a cincea prezenta olimpica), Aurel Vernescu, Ion Dumitrescu si Tanase Muresan (care reprezentasera tara la inca trei editii).
La canoe, Ivan Potzaichin si-a facut si de aceasta data norma cucerind un titlu olimpic la 1000 de metri.
La atletism, un succes de prestigiu (medalie de argint) a obtinut Argentina Menis, la aruncarea discului. O altc romanca, Ileana Silai, desi a incheiat cursa de 800 m cu un timp superior celei mai bune performante nationale, nu a putut urca mai sus de locul sase. Cu toate ca s-a accidentat incc din calificari, Carol Corbu (la triplusalt) a ocupat totusi locul patru.
Grupul de luptatori a constituit nucleul forte al delegatiei romanesti: mai mult de un sfert din cele 115 puncte ce au revenit Romaniei au fost obtinute de acesti sportivi. La greco-romane, intr-un concurs cu 200 de participanti, printre care toti campionii mondiali ai ultimei editii si trei laureati ai JO din 1968 Gheorghe Berceanu (categ. 48 kg.) si Nicolae Martinescu (categ. peste 100 kg.) devenind campioni olimpici.
România a ocupat poziţia a 13-a în clasamentul pe medalii.
Aur
- Ivan Patzaichin - kaiac canoe, 1.000m
- Gheorghe Berceanu - lupte greco-romane (48 kg)
- Nicolae Martinescu - lupte greco-romane (100 kg)
Argint
- Valeria Bufanu - atletism, 100m garduri
- Argentina Menis - atletism, aruncarea discului
- Ion Alexe - box, cat. grea (91 kg)
- Atanase Sciotnic, Roman Vartolomeu, Aurel Vernescu şi Mihai Zafiu - kaiac canoe, 1000m
- Serghei Covaliov şi Ivan Patzaichin - kaiac canoe, 1000m
- Dan Iuga - tir, pistol liber
Bronz
- Viorica Dumitru şi Maria Nichiforov - kaiac canoe, 500m
- Ileana Gyulai-Drîmbă, Ana Pascu-Ene-Dersidan, Ecaterina Stahl-Iencic şi Olga Szabo-Orban - scrimă, florete echipe
- Cornel Penu, Alexandru Dincă, Virgil Tale, Gavril Kicsid, Ghiţă Licu, Cristian Gaţu, Roland Gunesch, Radu Voina, Simion Schöbel, Gheorghe Gruia, Werner Stöckl, Dan Marin, Adrian Cosma, Valentin Samungi, Constantin Tudosie şi Ştefan Birtalan - handbal, echipe
- Nicolae Rotaru - tir, armă culcat
- Petre Ceapura, Ştefan Tudor şi Ladislau Lovrenski - canotaj 2+1 rame
- Victor Dolipschi - lupte greco-romane (+100 kg)
- Vasile Iorga - lupte libere (82 kg)
1968 - Jocurile Olimpice de vara de la Mexico
Pentru
ca Mexico sa fie gazda JO din 1968, s-au depus eforturi impresionante
de catre Comitetul de Organizare, din a carui conducere a facut parte si
renumitul arhitect Pedro Ramirez Vasquez.
Numai constructia sau amenajarea bazelor
sportive a costat 175.840.000 de dolari. Simpatia, caldura si sprijinul
cu care populatia a inconjurat acest eveniment, au fost exprimate din
toata inima prin cuvintele ,,Oferim prietenia noastra tuturor popoarelor
lumii", inscriptie aflata pe marele panou electronic al Stadionului
Universitar.
Flacara olimpica, adusa dupa canoanele stravechi, de la
Olimpia, a parcurs drumul strabatut de Columb cu aproape cinci secole in
urma, ca o expresie a legaturii dintre civilizatia europeana si Lumea
Noua. Cinstea de a aprinde focul sacru pe Stadionul Olimpic a revenit,
pentru prima data, unei femei, atleta Enriqueta Basilio.
Reprezentantii Romaniei au cucerit mai multe medalii si
puncte decat la Tokio. Ei au intrecut, ca numar de medalii obtinute,
cateva tari cu bogate traditii sportive, ca Anglia, Cehoslovacia,
Suedia, Canada, Elvetia, Finlanda.
România a ocupat poziţia a 13-a în clasamentul pe medalii de aur şi poziţia 10 în clasamentul general de medalii.
Aur
- Viorica Viscopoleanu - atletism, săritura în lungime
- Lia Manoliu - atletism, aruncarea discului
- Ionel Drâmbă - scrimă, floretă individual
- Ivan Patzaichin şi Serghei Covaliov - kaiac canoe 1000m
Argint
- Ileana Silai - atletism, 800 m
- Mihaela Peneş - atletism, aruncarea suliţei
- Ion Monea - box, cat. semigrea (81 kg)
- Ion Baciu - lupte greco-romane (57 kg)
- Marcel Roşca - tir, pistol viteza individual
- Dimitrie Ivanov, Anton Calenic, Haralambie Ivanov, Mihai Ţurcaş - kaiac canoe, 1000 m
Bronz
- Calistrat Cuţov - box, cat. semiuşoară (60 kg)
- Viorica Dumitru - kaiac canoe, 500 m
- Simion Popescu - lupte greco-romane (63 kg)
- Nicolae Martinescu - lupte greco-romane (97 kg)
- Ileana Gyulai-Drîmbă, Ana Pascu, Ecaterina Stahl-Iencic, Olga Szabo-Orban, Maria Vicol - scrimă, floretă echipe
1964 - Jocurile Olimpice de vara de la Tokyo
Plina de inedit s-a
aratat a fi, pentru majoritatea participantilor, organizarea pentru
intaia data, a unor Jocuri Olimpice in lumea Extremului Orient- in
Japonia; zona cu o veche cultura si civilizatie, ai carei oameni, atat
de deosebiti ca factura psihica, obiceiuri si preferinte, au parut
uneori de neinteles europenilor.
Comuniunea a fost realizata insa prin
mijlocirea sportului ; lucru firesc, daca tinem seama ca poporul
japonez, beneficiar al unor bogate si stravechi traditii de cultivare a
virtutilor fizice, considera miscarea ca facand parte din programul
curent, fapt redat de expresia: ,,O zi fara sport e ca o mancare fara
orez".
Cu cele 12 medalii si aproape 100 de puncte acumulate,
reprezentantii tarii noastre s-au mentinut, si la aceasta editie, in
randurile elitei sportive a lumii ocupand locul 12, din 95 de tari
participante.
Atletismul a fost singurul sport in care romanii au
cucerit medalii de aur. Pe cat de asteptata si sigura era victoria
Iolandei Balas, pe atat de neprevazutc a fost aruncarea de 60, 54 m a
Mihaelei Penes (cu mult peste recordul sau personal), care a provocat o
adevarata deruta printre celelalte concurente.
Plecata la Tokio mai mult ca sa invete din experienta
celor mai bune sulitase de pe glob, Mihaela Penes, inca o necunoscuta pe
plan international (la numai 17 ani), a furnizat poate cea mai mare
surpriza a Jocurilor, devenind campioana olimpica; performanta sa a
intrecut cu aproape un metru si recordul mondial. Cealalta medaliata cu
aur - Iolanda Balas- aflata la apogeul carierei sale sportive, a avut de
luptat cu restul concurentelor - iesite una dupa alta din concurs- iar
apoi, cand a ramas singura, numai cu stacheta.
Pentru a ilustra valoarea ridicata care a caracterizat
proba de aruncare a discului, este suficient sa amintim ca, la acest
concurs, recordul olimpic a fost imbunatatit de patru ori. Printre
protagoniste, asa cum ne-a obisnuit de la precedentele editii, s-a aflat
Lia Manoliu care, cucerind medalia de bronz, a intrecut si doua foste
campioane olimpice, Olga Fikotova si Nina Ponomareva. Tot la atletism,
Viorica Viscopoleanu a obtinut un onorant loc cinci, la saritura in
lungime.
Probele de kaiac-canoe s-au desfasurat pe apele unui lac
artificial amenajat la Sagami, in apropiere de Tokio. Componentii
delegatiei noastre au acumulat cel mai mare numar de puncte, comparativ
cu celelalte 12 sporturi la care am participat. Remarcabile au fost
evolutiile lui Andrei Igorov -continuatorul valoroasei stafete predate
de Leon Rotman la canoe simplu- si Aurel Vernescu, castigator a doua
medalii de bronz, invingatorul campionului mondial, danezul Erik Hansen.
Luptatorii romani nu s-au acomodat deplin cu noul mod de
desfasurare a intrecerilor. Chiar daca lupta la parter fusese de curand
exclusa, ei au obtinut, totusi, cateva rezultate de valoare. Fara a
cunoaste infrangerea, Valeriu Bularca urca pe treapta a doua a
podiumului olimipic, in timp ce Dumitru Pirvulescu si Ion Cernea
cuceresc medalii de bronz. Ei au fost urmati de Nicolae Martinescu -
locul patru, la categoria 97 kg.
Majoritatea medaliilor in probele de tir - arma libera au
revenit tragatorilor americani. Printre favoriti s-au aflat si tintasii
romani. La pistol viteza, Ion Tripsa, un demn ,,urmas" al lui Stefan
Petrescu, a indreptatit sperantele, prin ocuparea unui loc fruntas. Inca
inainte de terminarea intrecerii, presati de ora aparitiei ziarelor,
mai multi gazetari s-au grabit sa anunte pe medaliati, printre care nu
figura nici un roman. Le-au facut chiar fotografii. Indarjit se pare de
aceasta prematura agitatie, Ion Tripsa le-a stricat ,,clasamentele": el a
tras exceptional in ultima mansa, 296 de puncte, rezultat care l-a
propulsat pe locul doi (la numai un punct de campionul probei). La
talere, Ion Dumitrescu a obtinut un rezultat bun - locul cinci.
Editia a XVIII-a a JO a consemnat mai multe recorduri: de
participare - 95 de tari, dintre care 12 si-au facut debutul olimpic la
Tokio; pe plan valoric - numeroase performante deosebite: 45 de
recorduri mondiale, 76 olimpice si nenumarate nationale, ceea ce a
sugerat denumirea "Tokio- Olimpiada recordurilor".
1960 - Jocurile Olimpice de vara de la Roma
Cu toate ca
aspirase de mai multe ori la onoarea de a gazdui JO, "Cetatea Eterna" a
primit investitura abia in 1955, pentru a XVII-a editie.
Pentru noi, cea mai pasionanta si plina de satisfactii intrecere a fost saritura in inaltime femei, unde Iolanda Balas, supranumita de gazde ,,la grande bionda", a uluit intreaga asistenta. Ramasa singura de la 1,73 m, ea a sarit apoi 1,77 m, 1,81 m si 1,85 m. Pentru prima oara, in intrecerile olimpice de atletism, au rasunat acordurile imnului de stat al Romaniei. Memorabila a fost si proba de disc femei, unde Lia Manoliu, aflata pe locul doi pana la ultima incercare, a fost intrecuta, atunci cand nimeni nu se mai astepta, de Tamara Press ; dar si infernala cursa de 1 500 m (primii sase alergatori au doborat vechiul record olimpic), in care Zoltan Vamos a ocupat un excelent loc cinci.
Numai patru tari au reusit sa obtina medalii de aur la intrecerile de lupte greco-romane: URSS, Turcia, Romania si Bulgaria. Concurentii romani, sapte la numar, au inregistrat acum primul mare succes dintr-o serie de valoroase performante olimpice. Dumitru Parvulescu a cucerit o medalie de aur ; Ion Cernea - medalie de argint (dupa o rasunatoare victorie cu 14- 0 in fata marocanului Benakoun si o infrangere la limita in meciul cu viitorul campion olimpic), iar Ion Taranu - medalie de bronz (castigata numai in urma barajului cu turcul Ayvaz, in cel de-al treilea meci sustinut in aceeasi seara).
La probele de canoe, Leon Rotman a castigat o medalie de bronz iar Alexe Dumitru si Igor Lipalit au ocupat locul patru.
Gimnastele noastre, a caror valoare se evidentiase atat la Melbourne, cat si cu ocazia ,,Mondialelor" din 1960, au avut si la Roma evolutii remarcabile si s-au mentinut printre protagoniste, obtinand medalia de bronz in clasamentul general pe echipe. S-a evidentiat valoarea si puterea de lupta a Soniei Iovan, aflata in grupul de elita la individual compus, sarituri, paralele si sol. La a doua participare olimpica, echipa de polo a Romaniei a obtinut locul cinci.
Mai numerosi decat la Melbourne, sportivii romani au obtinut o serie de excelente rezultate, intre care trei titluri de campioni olimpici, mentinand astfel tara noastra pe pozitia de onoare dobandita la editiile anterioare: locul 10 dupa numarul de puncte si 11 dupa cel al medaliilor de aur.
- Au căzut 73 de recorduri olimpice şi 31 mondiale.
- Reprezentativa feminină de gimnastică a URSS a câştigat 15 din 16 medalii posibile
- Abebe Bikila din Etiopia a câştigat maratonul şi a devenit primul negru african campion olimpic.
- Echipa japoneză masculină de gimnastică a câştigat prima din cele cinci medalii de aur succesive; ultima din această serie a fost câştigată la Montreal 1976.
- Ciclistul danez Knut Jensen s-a prăbuşit în timpul cursei sub influenţa amfetaminelor şi mai târziu a murit la spital. A fost pentru a doua oară când un atlet a decedat într-o competiţie olimpică, după decesul portughezului Francisco Lazaro în timpul maratonului la Olimpiada din 1912.
- Iolanda Balaş, "La grande bionda", a sărit pe rând 1,77, 1,81 şi 1,85 din a treia încercare, devenind prima campioană olimpică a atletismului românesc.
1956 - Jocurile Olimpice de vara de la Melbourne
Cu
editia de la
Melbourne, olimpismul a cucerit noi pozitii. Parasind Europa si
America, Jocurile Olimpice se desfasoara, pentru prima oara in istoria
lor de peste o jumatate de secol, pe un alt continent - in Australia.
Totusi, datorita unei legi prohibitive privind aducerea cailor pe
pamantul australian, intrecerile ecvestre au fost gazduite de orasul
Stockholm.
La atletism, sperantele delegatiei noastre se indreptau cu precadere spre Iolanda Balas, detinatoarea recordului mondial cu 1,75 m. Dar, desi a sarit 1,67 m, a doua performanta a concursului, ea s-a clasat numai pe locul cinci.
Romanii au fost, insa, revelatia probelor de kaiac-canoe. Vechea suprematie a canadienilor, cehilor si americanilor a fost pur si simplu spulberata de concurentii romani. Trei din cele patru medalii de aur decernate la aceasta disciplina au revenit sportivilor nostri.
Leon Rotman a devenit eroul acestor intreceri, depasind performeri recunoscuti, cum ar fi ungurii Parti si Hernek sau sovieticul Buharin. Invingator in ambele probe individuale, Leon Rotman a atins o alta performanta importanta: este primul roman care a urcat de doua ori pe cea mai inalta treapta a podiumului, in cadrul aceleiasi editii. La randul lor, Alexe Dumitru si Simion Ismailciuc s-au impus in proba de C2 1000m, si, dupa o competitie dura cu echipajele sovietice si ungare, au cucerit medalia de aur. Locul patru, ocupat de kaiacistii Mircea Anastasescu si Stavru Teodorov in proba de 1 000 m, a completat excelenta evolutie a sportivilor romani.
Intrecerile de box s-au incheiat cu succes pentru componentii delegatiei noastre: patru boxeri prezenti - patru medalii obtinute. Desi accidentat inca de la debutul turneului, Nicolae Linca (categoria 67 kg) si-a depasit clar toti adversarii, obtinand primul titlu de campion olimpic pentru Romania. Printre invinsii sai, cotati initial ca principali favoriti, s-au numarat campionul european Nicholas Gargano (Anglia) si puternicul irlandez Frederick Tiedt. Mircea Dobrescu (categoria 51 kg) si Gheorghe Negrea (categoria 81 kg) au castigat cate o medalie de argint iar Constantin Dumitrescu (categoria 63,5 kg.) a ajuns si el pana in semifinale, obtinand o medalie de bronz.
Ca si la JO de la Helsinki, tirul a adus delegatiei noastre satisfactii deosebite. Cei mai valorosi tragatori la aceasta editie olimpica s-au dovedit sovieticii, finlandezii si romanii. Proba de pistol viteza a fost dominata de doi concurenti romani: Stefan Petrescu a cucerit aurul olimpic iar Gheorghe Lichiardopol a obtinut medalia de bronz.
La prima participare olimpica, reprezentantii nostri la pentatlon modern au obtinut locul sase.
Gimnastica romaneasca imbogateste palmaresul Romaniei cu doua medalii de bronz, una la echipe iar cealalta, obtinuta de Elena Leustean, la sol. Pana la Montreal mai erau 20 de ani
Jocurile Olimpice din 1956 au constituit pentru sportivii romani prima afirmare in elita sportului olimpic (locul 9 in clasamentul medaliilor si 11 in ierarhia pe puncte).
Cele 13 medalii si aproape 100 de puncte
acumulate de sportivii nostri au adus Romania in seria tarilor
puternice, devansand Franta, Belgia, Japonia si Finlanda.
A fost a şasea ediţie a Jocurilor Olimpice la
care România a participat. S-a clasat pe poziţia a 9-a în clasamentul pe
medalii obţinând 13 medalii din care 5 de aur.
Aur
- Leon Rotman - kaiac canoe, 1.000m
- Leon Rotman - kaiac canoe, 10.000m
- Nicolae Linca - box, cat. semimijlocie (69 kg)
- Ştefan Petrescu - tir, pistol viteză individual
- Dumitru Alexe, Simion Ismailciuc - kaiac canoe, 1.000 m
Argint
- Gheorghe Negrea - box, cat. semigrea (81 kg)
- Mircea Dobrescu - box, cat. muscă (51 kg)
- Olga Szabo-Orban - scrimă, floretă individual
Bronz
- Francisc Horvath - lupte greco-romane (57 kg)
- Gheorghe Lichiardopol - tir, pistol viteză individual
- Elena Leuştean - gimnastică, sol
- Constantin Dumitrescu - box, (63,5 kg)
- Elena Mărgărit, Georgeta Hurmuzachi, Sonia Inovan, Elena Leuştean, Elena Săcălici, Emilia Vătăşoiu - gimnastică, echipe
1952 - Jocurile Olimpice de vara de la Helsinki
Ca
si in 1912, la JO de la Stockholm, aceasta editie a gasit in Finlanda
spiritul si conditiile de afirmare a multiplelor virtuti cultivate de
olimpism. Programate sa se desfasoare la Helsinki in anul 1940, Jocurile
Olimpice fusesera anulate, inca odata, de izbucnirea celui de-al doilea
Razboi Mondial.
Se vor reintoarce in "Tara celor o mie de lacuri" atunci cand lumea intreaga isi mai revenise de pe urma conflagratiei.
Romania reia sirul participarii la JO prin trimiterea la
Helsinki a unei numeroase delegatii, numarand 83 de sportivi si sportive
care au obtinut, la aceasta editie, rezultate de exceptie.
La tir, proba de arma libera calibru redus, doi
concurenti, romanul Iosif Sarbu si sovieticul Boris Andreev, realizasera
performanta limita: 400 de puncte din tot atatea posibile.
Reprezentantul nostru a devenit campion numai dupa numararea ,,mustelor"
(33 Sarbu, 28 Andreev), aducand astfel Romaniei prima medalie de aur la
JO.
Un alt rezultat romanesc de prestigiu - medalia de bronz- a
fost obtinut de Gheorghe Lichiardopol, dupa sustinerea unui baraj la
pistol viteza.
Pe langa tir, sporturile care ne-au adus cele mai multe
satisfactii au fost boxul (doua medalii) si luptele greco-romane (trei
locuri V). Boxerii romani, prezenti la toate cele zece categorii, au
avut nesansa unor accidentari: Gheorghe Fiat a fost accidentat in primul
meci, iar Nicolae Linca, cu arcada sangeranda, a fost oprit sa boxeze
in semifinala cu americanul Floyd Patterson .
Dintre celelalte rezultate, vom sublinia, de asemenea,
locul VI obtinut de Lia Manoliu (disc) la prima din numeroasele sale
participari la JO. Tot pe locul VI s-a clasat si Ion Soter (inaltime),
primul saritor roman care a depasit granita celor 2 metri.
Odata cu JO de la Helsinki, Romania a obtinut primele
succese remarcabile, obtinand un palmares onorant : 4 medalii si 27,75
puncte , ceea ce i-a adus clasarea pe locul 23 - din 69 de natiuni
participante.
- Helsinki a fost desemnat să organizeze Jocurile Olimpice în detrimentul oraşelor Amsterdam, Atena, Lausanne, Stockholm şi cinci oraşe americane: Chicago, Detroit, Los Angeles şi Philadelphia la cea de-a 40-a sesiune CIO în 21 iunie 1947.
- Helsinki a fost ales să organizeze Olimpiada din 1940 dar ea a fost anulată din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial.
- Ceremonia a fost deschisă de preşedintele Finlandei, Juho Kusti Paasikivi.
- Au participat 69 de ţări şi 4.925 de sportivi care s-au întrecut în 149 de probe din 17 sporturi.
1948 - Jocurile Olimpice de vara de la Londra
Dupa 40 de ani,
Londra a gazduit din nou o manifestare olimpica. In Anglia, ca si in
alte tari, se faceau inca simtite urmarile marii conflagratii mondiale.
Conditiile asigurate pentru desfasurarea concursurilor si intretinerii
celor peste 4 600 de sportivi nu au fost dintre cele mai bune.
Germaniei si Japoniei, ca raspunzatoare de
declansarea celui de-al doilea razboi mondial, li s-a interzis
participarea la Jocuri. Printre tarile care au absentat s-a aflat si
tara noastra, optiunea revenind autoritatilor romane de la acea vreme ;
pretextul invocat - starea dezastruoasa a economiei nationale, secatuita
de razboi.
Cele mai numeroase delegatii le-au inregistrat S.U.A. (415
sportivi) , urmate fiind de delegatia tarii gazda (348 ) . De altfel,
americanii au dominat aceasta editie a JO, mai ales la atletism si
natatie.
O noua generatie de atleti si-a facut aparitia acum.
Figuri celebre ale atletismului mondial s-au afirmat pentru prima oara
cu prilejul JO de la Londra. Americanii Dillard (sprint), Whitfield (800
m) si Bob Mathias (decatlon), italianul Consolini (disc), ungurul
Nemeth (ciocan), francezul Mimoun, belgianul Reiff si inepuizabilul
cehoslovac Zatopek (la fond) au cucerit in 1948 primele lor medalii
olimpice. In probele feminine, aproape omniprezenta, o atleta de
exceptie - Francina Blankers-Koen, Olanda.
- După o pauză de 12 ani cauzată de cel de-Al Doilea Război Mondial, primele Jocuri Olimpice de vară care au loc la Berlin.
- Ceremonia a fost deschisă de regele George al VI-lea al Marii Britanii pe Stadionul Wembley.
- Au participat 59 de ţări şi 4.099 de sportivi care s-au întrecut în 136 de probe din 17 sporturi.
- Considerate răspunzătoare pentru declanşarea celui de-al doilea război mondial, Germaniei şi Japoniei li s-a interzis să participe.
- România s-a aflat şi ea printre ţările care n-au fost prezente, motivul invocat de autorităţi fiind starea dezastruoasă a economiei naţionale, secătuită de război.
1936 - Jocurile Olimpice de vara de la Berlin
In semn de protest si avertizare impotriva
dimensiunii rasiale si agresive a nazismului, se propunea fie schimbarea
locului de desfasurare a JO, fie neparticiparea la manifestarea de la
Berlin.
In Franta s-a cerut interzicerea deplasarii delegatiei
olimpice franceze; cercuri muncitoresti si studentesti engleze au
efectuat presiuni pentru a opri plecarea sportivilor britanici; in
Iugoslavia, conducatori ai sportului au afirmat necesitatea amanarii JO,
pana la schimbarea regimului politic din Germania.
S-au luat masuri pentru organizarea unui congres
,,antiolimpic" la Paris, in vederea boicotarii JO, ca si a unei
,,Olimpiade Muncitoresti" la Barcelona. Aceasta nu s-a putut desfasura
in Spania, datorita izbucnirii razboiului civil, dar a avut totusi loc,
un an mai tarziu, la Anvers.
Cuvinte cu adanca rezonanta, ce au rasunat ca apel si
avertisment, au fost rostite cu acest prilej de presedintele CIO,
Baillet-Latour, despre menirea Jocurilor Olimpice care "sunt mai ales un
mijloc de a te servi de sport ca de un lant de unire intre toate
popoarele" Doresc ca Berlinul sa fie locul de intalnire a tuturor
natiunilor si punctul de plecare a unei antante cordiale, fara de care
pacea nu se poate realiza".
Daca prezenta sportivilor romani la celelalte editii
olimpice a fost asigurata cu mare greutate, in 1936 oficialitatile au
sprijinit nu numai deplasarea unei numeroase delegatii sportive, ci si a
unor grupuri de elevi, studenti, dansatori, coristi, totalizand peste
100 de persoane.
Atletii romani prezenti la aceste Jocuri, desi se
pregatisera cateva luni sub indrumarea a doi antrenori unguri, au
inregistrat rezultate modeste.
- Berlinul a fost preferat de către CIO în detrimentul Barcelonei în aprilie 1931.
- Pentru prima dată această decizie a provocat proteste politice. A fost planificată organizarea unei "Olimpiade Muncitoreşti" la Barcelona. Aceasta nu s-a putut desfăşura în Spania, din cauza războiului civil.
- Ceremonia Jocurilor Olimpice a fost deschisă de Adolf Hitler.
- Au participat 49 de ţări şi 3.963 de sportivi care s-au întrecut în 129 de probe din 19 sporturi.
- A fost construit un stadion, "Olympiastadion", de 120.000 de locuri.
- Proba de maraton a beneficiat de repere kilometrice, care permiteau permanent concurenţilor să-şi dozeze efortul.
1932 - Jocurile Olimpice de vara de la Los Angeles
Pentru aceasta insa unii concurenti erau
nevoiti sa se scoale foarte devreme, deoarece proba lor se desfasura la
sase dimineata. Si inca o mostra de "americanism", ca niciodata,
fotbalul, sport putin cunoscut in S.U.A., nu a fost inclus in program,
desi s-au facut auzite destule glasuri de protest.
La aceste editie atletismul s-a aflat in casa proprie.
Spectatorii, pasionati si cunoscatori, veniti in numar mare, au fost pe
deplin satisfacuti de darza inclestare de forte de pe stadion, ca si de
lupta dusa cu centimetrii sau secundele, soldata cu doborarea a 16
recorduri mondiale si 25 olimpice.
Nu acelasi lucru se poate spune despre infringerea
suferita de atletii tarii gazda la inaltime (proba castigata de ei la
toate JO de pina atunci) si la 400 m garduri. O puternica impresie au
produs victoriile alergatorilor americani Eddie Tolan (100 m si 200 m), a
polisportivei Mildred Didrikson (80 m garduri si sulita) si a lui
William Carr (care, desi cu cativa ani in urma suferise grave accidente
la ambele picioare, ii invinge pe toti specialistii probei de 400m), a
polonezului Janusz Kusocinski (10 000 m) si a fondistilor finlandezi ai
curselor pe distante lungi chiar in lipsa celebrului Nurmi.
- Au participat 37 de ţări şi 1.408 de sportivi care s-au întrecut în 116 de probe din 14 sporturi.
- Stadionul Olimpic Memorial Coliseum construit în 1920 a fost supraetajat şi adus la 105.000 de locuri.
- Stadionul de fotbal de la Pasadena a fost transformat în velodrom (85.000 de locuri).
- La ceremonia de deschidere au participat 5.000 de persoane.
- Au fost mai puţini participanţi decât la jocurile din 1928 din cauza depărtării şi a costurilor mari.
- Cele mai scurte Jocuri Olimpice.
- Fotbalul, sport puţin cunoscut în SUA, nu a fost inclus în program.
- Sportivii masculini au fost cazaţi într-un sat olimpic; femeile au fost instalate la hotel.
- Apariţia cronometrului la 1/100 secunde.
- Utilizarea fotografiei de sosire devine frecventă.
- Numărul concurenţilor pentru fiecare ţară în probele individuale este limitat la trei.
- Ceremonia de decernare a premilor este fixată:podium, ridicarea drapelelor, imnul naţional. Această ceremonie are loc după desfăşurarea probei sportive şi nu la ceremonia de închidere.
- În timpul intonării imnului german sportivii francezi şi polonezi au stat jos în mod ostentativ.
- Poloneza Stanisława Walasiewicz a câştigat medalia de aur la 100 metri feminin; de asemenea ea a câştigat argintul la această probă patru ani mai târziu. După moartea sa în 1980, s-a descoperit că era hermafrodită şi n-ar fi trebuit să participe.
- Americanca de 28 de ani Mildred Didrickson s-a calificat la cinci probe de atletism feminin.
1928 - Jocurile Olimpice de vara de la Amsterdam
Ovalul culoarelor de atletism a fost
inconjurat de o pista de 500 m pentru cursele cicliste. Prin
construirea, de o parte si de alta a stadionului, a unui bazin de inot
si a salilor care urmau sa gazduiasca boxul si scrima, majoritatea
intrecerilor olimpice au fost concentrate pe un spatiu foarte restrans,
ceea ce a insemnat un mare pas inainte in organizarea JO.
La Amsterdam, s-au inregistrat si alte elemente inedite:
ceremonialul aprinderii flacarii olimpice - purtata, ca si in zilele
noastre, prin mai multe tari de catre stafete- si admiterea femeilor,
alaturi de barbati, la intrecerile de atletism si gimnastica.
Debutul olimpic al sportivilor romani (Paris, 1924) nu
reusise, din pacate, sa stimuleze energiile nationale. In loc sa
considere prima participare romaneasca ca pe un punct de plecare pentru o
activitate de perspectiva, organizata si sustinuta pe o durata de mai
multi ani, factorii responsabili au neglijat tocmai acest aspect; unele
pregatiri si acelea izolate au inceput abia in anul premergator
desfasurarii Jocurilor.
In noiembrie 1927, o grupare sportiva din Brasov angajeaza
un antrenor german pentru atletism care, insa, dupa cateva luni,
renunta si pleaca la Timisoara. In fotbal era un adevarat haos, si iar
COR se complace intr-o rezerva inexplicabila si daunatoare", se afirma
in presa vremii.
Eforturile sustinute, depuse in primavara anului 1928 de
cativa pasionati ai ciclismului, pentru alcatuirea unei echipe olimpice,
s-au dovedit insificiente. Ciclistii care intentionau sa participe la
JO s-au pregatit pe apucate si, in consecinta, au inregistrat timpi
mediocri la selectiile organizate.
- Oraşe candidate: Los Angeles.
- Au participat 46 de ţări şi 3.014 de sportivi (din care 290 femei) care s-au întrecut în 109 de probe din 14 sporturi.
- Ceremonia a fost deschisă de Prinţul Hendrik, soţul reginei Wilhelmina a Olandei.
- Pentru prima dată are loc ceremonialul aprinderii flăcării olimpice.
- Prima apariţie a Coca-Cola ca sponsor la Jocurile Olimpice.
- Pentru prima dată, femeile participă la atletism (100 m, 800 m, 4 X 100 m, săritura în înălţime şi aruncarea cu discul).
- Paavo Nurmi din Finlanda câştigă a 9-a medalie de aur terminând primul proba de 10.000 m.
1924 - Jocurile Olimpice de vara de la Paris
La aceste Jocuri a luat parte, pentru prima oara, si o delegatie a Romaniei, formata din 51 de sportivi.
Chiar daca presa vremii abunda in critici si ,,solutii"
pentru procurarea fondurilor, guvernul nu i-a sprijinit pe sportivi.
Acestia au ajuns totusi la Paris, dupa nesfarsite interventii si
repetate amanari, cu contributia baneasca a cluburilor sau a sportivilor
insisi.
Romania s-a prezentat, la aceasta editie a JO, cu o echipa
de fotbal si una de rugbi. Rugbistii nostri, plini de entuziasm, insa
cu o pregatire insuficienta si dupc o calatorie obositoare, au fost
surclasati in primul meci de reprezentativa Frantei. Afectati de
rezultat, ei au suferit o infrangere la scor si in al doilea meci,
sustinut in compania formatiei S.U.A., castigatoarea turneului.
Nici participarea echipei de fotbal nu a fost lipsita de
obstacole. Pentru a-si completa fondurile banesti, fotbalistii nostri au
fost nevoiti sa sustina doua intalniri, in drumul lor spre Franta, cu
reprezentativele Cehoslovaciei si Austriei. La eforturile depuse in cele
sase meciuri de selectie, organizate in tara, s-a adaugat oboseala
drumului si a confruntarilor de la Bratislava si Viena, ceea ce a
diminuat mult capacitatile fizice ale jucatorilor. Daca punem la
socoteala si alcatuirea intamplatoare a formatiei, nu este de mirare ca
primul meci al echipei noastre in cadrul JO a coincis cu o infrangere
(0-6, cu Olanda), fapt care i-a atras eliminarea din turneu. In legatura
cu acest meci, presa franceza a subliniat, printre altele, ca:"
olandezii, in general, n-au fost deloc mai buni ca romanii, dar acestia
avand o echipa prea tanara, au dovedit o mare imprecizie in fata portii
adverse".
- Oraşe candidate: Amsterdam, Berlin, Los Angeles, Rio de Janeiro şi Roma.
- Au participat 44 de ţări şi 3.089 de sportivi (din care 135 femei) care s-au întrecut în 126 de probe din 17 sporturi.
- Ceremonia a fost deschisă de preşedintele Franţei, Gaston Doumergue.
- A fost ultima Olimpiadă organizată sub preşedenţia lui Pierre de Coubertin.
- A fost introdusă deviza olimpică: Citius, Altius, Fortius (Mai repede, mai sus, mai puternic).
- Ceremonia de deschidere şi câteva probe sportive au avut loc pe stadionul olimpic Yves-du-Manoir, care avea o capacitate de 45.000 de locuri
- Pentru prima dată, sportivii au fost reuniţi în Satul Olimpic.
- Pentru ceremonia de închidere a fost introdus ritualul ridicării drapelelor CIO, a ţării gazdă şi a ţării ce urmează să organizeze ediţia viitoare.
- Ca şi la Olimpiada de la Anvers, ţările învinse în primul război mondial n-au fost invitate: Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia.
- La scrimă, francezul Fencer Roger Ducret a câştigat cinci medalii, din care trei de aur.
- Înotătorul american Johnny Weissmuller a câştigat trei medalii de aur şi una de bronz. Peste câţiva ani va juca în filmul Tarzan.
1920 - Jocurile Olimpice de vara de la Anvers
In urma invitatiei primite de COR din partea
forurilor organizatoare belgiene (au fost trimise pana si afise in limba
romana), s-au luat masuri pentru participarea a 40 de concurenti
romani, la sapte ramuri de sport, estimandu-se chiar ocuparea de locuri
fruntase la rugby si calarie. Dar fondurile adunate s-au dovedit
neindestulatoare, astfel ca sportivii romani nu s-au putut deplasa la
Anvers.
Deschiderea oficiala a JO, la 14 august 1920, a avut loc
intr-o ambianta solemna; pentru prima data a fost inaltat steagul
olimpic, cu cele cinci cercuri, si s-a rostit juramantul olimpic.
Desfasurate in conditii materiale nu dintre cele mai bune, concursurile
au fost punctate de cateva rezultate remarcabile: s-au stabilit 6
recorduri mondiale si 13 olimpice.
- Au participat 29 de ţări şi 2.626 de sportivi (din care 65 femei) care s-au întrecut în 154 de probe din 22 sporturi.
- Ceremonia a fost deschisă de regele Albert I al Belgiei.
- Prima ediţie la care a fluturat steagul olimpic (proiectat în 1913 de Pierre de Coubertin.) şi a fost rostit jurământul olimpic.
- S-au înregistrat 6 recorduri mondiale şi 13 olimpice.
- Concursul de iahting s-a desfăşurat în două ţări diferite: Belgia, Olanda.
- La scrimă, italianul Nedo Nadi a cucerit 5 medalii de aur din 6 posibile.
- Suedezul Oscar Swahn, în vârstă de 72 de ani, participant la tir, a câştigat medalia de argint; cel mai bătrân medaliat din istoria JO de vară.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)