Dupa 40 de ani,
Londra a gazduit din nou o manifestare olimpica. In Anglia, ca si in
alte tari, se faceau inca simtite urmarile marii conflagratii mondiale.
Conditiile asigurate pentru desfasurarea concursurilor si intretinerii
celor peste 4 600 de sportivi nu au fost dintre cele mai bune.
Germaniei si Japoniei, ca raspunzatoare de
declansarea celui de-al doilea razboi mondial, li s-a interzis
participarea la Jocuri. Printre tarile care au absentat s-a aflat si
tara noastra, optiunea revenind autoritatilor romane de la acea vreme ;
pretextul invocat - starea dezastruoasa a economiei nationale, secatuita
de razboi.
Cele mai numeroase delegatii le-au inregistrat S.U.A. (415
sportivi) , urmate fiind de delegatia tarii gazda (348 ) . De altfel,
americanii au dominat aceasta editie a JO, mai ales la atletism si
natatie.
O noua generatie de atleti si-a facut aparitia acum.
Figuri celebre ale atletismului mondial s-au afirmat pentru prima oara
cu prilejul JO de la Londra. Americanii Dillard (sprint), Whitfield (800
m) si Bob Mathias (decatlon), italianul Consolini (disc), ungurul
Nemeth (ciocan), francezul Mimoun, belgianul Reiff si inepuizabilul
cehoslovac Zatopek (la fond) au cucerit in 1948 primele lor medalii
olimpice. In probele feminine, aproape omniprezenta, o atleta de
exceptie - Francina Blankers-Koen, Olanda.
- După o pauză de 12 ani cauzată de cel de-Al Doilea Război Mondial, primele Jocuri Olimpice de vară care au loc la Berlin.
- Ceremonia a fost deschisă de regele George al VI-lea al Marii Britanii pe Stadionul Wembley.
- Au participat 59 de ţări şi 4.099 de sportivi care s-au întrecut în 136 de probe din 17 sporturi.
- Considerate răspunzătoare pentru declanşarea celui de-al doilea război mondial, Germaniei şi Japoniei li s-a interzis să participe.
- România s-a aflat şi ea printre ţările care n-au fost prezente, motivul invocat de autorităţi fiind starea dezastruoasă a economiei naţionale, secătuită de război.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu