1960 - Jocurile Olimpice de vara de la Roma

Cu toate ca aspirase de mai multe ori la onoarea de a gazdui JO, "Cetatea Eterna" a primit investitura abia in 1955, pentru a XVII-a editie.

Italienii au reusit sa creeze o atmosfera deosebita si un cadru unic manifestarilor sportive, prin punerea in valoare a neasemuitelor vestigii antice: in interiorul Termelor lui Caracalla s-au desfasurat intrecerile de gimnastica; intre zidurile Bazilicii lui Maxentiu, sub cerul liber, 4 500 de spectatori, aflati in tribune demontabile, au putut urmari disputele luptatorilor; iar traseul de maraton de pe Via Appia Antica, s-a incheiat noaptea, la lumina tortelor, in apropierea Colosseumului, sub Arcul lui Constantin.
Pentru noi, cea mai pasionanta si plina de satisfactii intrecere a fost saritura in inaltime femei, unde Iolanda Balas, supranumita de gazde ,,la grande bionda", a uluit intreaga asistenta. Ramasa singura de la 1,73 m, ea a sarit apoi 1,77 m, 1,81 m si 1,85 m. Pentru prima oara, in intrecerile olimpice de atletism, au rasunat acordurile imnului de stat al Romaniei. Memorabila a fost si proba de disc femei, unde Lia Manoliu, aflata pe locul doi pana la ultima incercare, a fost intrecuta, atunci cand nimeni nu se mai astepta, de Tamara Press ; dar si infernala cursa de 1 500 m (primii sase alergatori au doborat vechiul record olimpic), in care Zoltan Vamos a ocupat un excelent loc cinci.
Numai patru tari au reusit sa obtina medalii de aur la intrecerile de lupte greco-romane: URSS, Turcia, Romania si Bulgaria. Concurentii romani, sapte la numar, au inregistrat acum primul mare succes dintr-o serie de valoroase performante olimpice. Dumitru Parvulescu a cucerit o medalie de aur ; Ion Cernea - medalie de argint (dupa o rasunatoare victorie cu 14- 0 in fata marocanului Benakoun si o infrangere la limita in meciul cu viitorul campion olimpic), iar Ion Taranu - medalie de bronz (castigata numai in urma barajului cu turcul Ayvaz, in cel de-al treilea meci sustinut in aceeasi seara).
La probele de canoe, Leon Rotman a castigat o medalie de bronz iar Alexe Dumitru si Igor Lipalit au ocupat locul patru.
Gimnastele noastre, a caror valoare se evidentiase atat la Melbourne, cat si cu ocazia ,,Mondialelor" din 1960, au avut si la Roma evolutii remarcabile si s-au mentinut printre protagoniste, obtinand medalia de bronz in clasamentul general pe echipe. S-a evidentiat valoarea si puterea de lupta a Soniei Iovan, aflata in grupul de elita la individual compus, sarituri, paralele si sol. La a doua participare olimpica, echipa de polo a Romaniei a obtinut locul cinci.
Mai numerosi decat la Melbourne, sportivii romani au obtinut o serie de excelente rezultate, intre care trei titluri de campioni olimpici, mentinand astfel tara noastra pe pozitia de onoare dobandita la editiile anterioare: locul 10 dupa numarul de puncte si 11 dupa cel al medaliilor de aur.

• Au căzut 73 de recorduri olimpice şi 31 mondiale.
• Reprezentativa feminină de gimnastică a URSS a câştigat 15 din 16 medalii posibile
• Abebe Bikila din Etiopia a câştigat maratonul şi a devenit primul negru african campion olimpic.
• Echipa japoneză masculină de gimnastică a câştigat prima din cele cinci medalii de aur succesive; ultima din această serie a fost câştigată la Montreal 1976.
• Ciclistul danez Knut Jensen s-a prăbuşit în timpul cursei sub influenţa amfetaminelor şi mai târziu a murit la spital. A fost pentru a doua oară când un atlet a decedat într-o competiţie olimpică, după decesul portughezului Francisco Lazaro în timpul maratonului la Olimpiada din 1912.
• Iolanda Balaş, "La grande bionda", a sărit pe rând 1,77, 1,81 şi 1,85 din a treia încercare, devenind prima campioană olimpică a atletismului românesc.